Aceştia sunt cei mai noi «locuitori» ai României!
România, raiul biodiversităţii sau loc de refugiu pentru specii ameninţate? Oricum ai privi-o, tot bine iese. Descoperiri recente ale biologilor arată că fauna şi flora ţării, grav afectate în ultimele decenii de dispariţii dramatice, s-au îmbogăţit cu trei specii. Iată cine vrea să trăiască în deplină armonie cu noi, oamenii!
În timp ce românii au tendinţa de a migra spre vest, animalele se îndreaptă spre est. O pasăre cântătoare de mărimea unei vrăbii, extrem de prezentă în Grecia şi Bulgaria, a trecut graniţa în România şi a început să cuibărească în judeţele Tulcea, Constanţa şi Olt. Muscarul semigulerat s-a arătat de două ori în primăvara anului trecut, fapt care i-a determinat pe biologi să confirme că nu e vorba de apariţii întâmplătoare. „Anul acesta am mers din nou acolo şi am găsit masculul, cânta lângă aceeaşi cavitate ca în 2015, dar şi o altă pereche la circa 300 de metri. Sunt destule dovezi ca această specie să fie inclusă pe lista speciilor de păsări cuibăritoare din România”, spune Ciprian Fântână, directorul de conservare al Societăţii Ornitologice Române (SOR). Muscarul face cuib în scorburile copacilor bătrâni cu lemn moale. Biologii spun că acest mediu, aparent mort, e plin de viaţă şi este împărţit în mod frăţeşte de muscar cu alte specii: de la rădaşcă la buburuză, gaiţe, bufniţe şi ciori.
Șarpele Boa de nisip
Dat dispărut în 1937, şarpele Boa de nisip a fost redescoperit în 2014 în ţara noastră de un pasionat de natură. Doru Panaitescu a semnalat acest lucru specialiştilor SOR, care au organizat o acţiune de identificare în teren. Surpriza a fost uriaşă, căci a întrecut aşteptările. Herpetologii au descoperit zece exemplare din cel mai rar şarpe din România. Locul în care a fost făcută observaţia (undeva în Lunca Dunării) rămâne şi acum secret, pentru a bloca avântul vânătorilor de trofee.
Orobanche pubescens
Orobanche pubescens e o plantă care nu are denumire în limba română, fiindcă până acum a fost străină de aceste meleaguri. Planta a fost descoperită recent în Dobrogea, deşi mediul ei propice e bazinul mediteranean (Grecia, Libia, Egipt, Siria), dar şi Bulgaria şi statele baltice. Noile descoperiri dovedesc bogăţia acestor ţinuturi, care oferă un mediu perfect pentru dezvoltarea speciilor. Totuşi, aceste descoperiri vin în contextul creşterii alarmante a temperaturii medii anuale în zona mediteraneană. Specialiştii încearcă acum să afle dacă este vreo legătură între încălzirea globală şi migraţia unor specii spre estul Europei.
Dropia, un simbol naţional dispărut
Schimbările climatice, dar şi intervenţia omului, au dus la dispariţia totală a unor specii rare sau unice în România. Dropia, cea mai mare pasăre zburătoare din lume, un adevărat simbol naţional, a fost vânată şi braconată până la dispariţe. Ultimele exemplare (100 de bucăţi) au fost ucise cu bolovani de sătenii din Teleorman, în 1981, pentru a fi mâncate. Zăganul, cel mai impunător vultur de la noi, care cuibărea de secole în Munţii Rodnei, Ciucaş, Bucegi, Făgăraş, Parâng şi Retezat, a dispărut complet în anii ‘30. Extincţia lui e legată de campaniile de exterminare a lupilor, prin otrăvirea stârvurilor, dar şi de împuşcare pentru trofee. În România au trăit până în anii ‘80 câteva familii de focă de Marea Neagră. În loc să fie protejate, ele au fost vânate. Azi, în toată lumea mai sunt 150 de exemplare.
