Am cumpărat petarde de la «teroriştii» din Obor
”Ps, ps vrei bombe? Îţi dau eu, dar dă banii şi aşteaptă aici”. Nu este o negociere între traficanţi, ci un dialog normal între clienţi şi traficanţii de petarde ilegale. Suntem în Piaţa Obor, cea mai mare din România, pe aleea principală, devenită de Sărbători ”a bombelor”.
Ce ar fi Sărbătorile de iarnă fără petardele şi pocnitorile de Crăciun, ilegale, dar cu atât mai tentante. În Piaţa Obor din Bucureşti, cea mai mare din România, toată lumea ştie că se găseşte orice. Ca de obicei, zona nu duce lipsă de comercianţi, dar ”ilegaliştii” sunt foarte precauţi.
Am străbătut piaţa de la un capăt la altul sperând să-i observăm pe vânzătorii de pocnitori şi petarde, dar nu am descoperit nimic care să ne atragă atenţia. Am întrebat şi am fost luminaţi.
„Şi ei au bombe!”
”Sunt mai mulţi care vând, dar trebuie să-i ştii. La intrarea în piaţă este unul care vinde crengi de brad şi vâsc şi este furnizor sigur. La mijlocul aleii sunt doi inşi cu mâinile în buzunare. Şi ei au bombe. Mai sunt câţiva, dar se mişcă tot timpul printre tarabe să nu-i prindă”, ne spune şoptit Nicuşor, care vinde icoane, cruciuliţe, fermoare şi jucării ieftine.
”Am de care vrei! Din alea mici, multe de fac ca un bici la 10 lei cutia cu 100 de bucăţi, sau din alea mari la 150 de lei de străfulgeră cerul şi face noaptea ca ziua. Dacă vă duceţi la altul vedeţi să nu vă păcălească cu ipsos sau să fugă cu banii”, ne povăţuieşte unul dintre comercianţi, care se recomandă Gicu ”Licuriciu”.
Câţiva metri mai încolo, altul ne cere 300 de lei pe ”o bombă ca în poveşti care scoală o stradă. O dai înspre cer şi se face o ploaie de stele colorate”. Se poartă cu noi de zici că tranzacţionăm droguri. Ne trage într-un loc printre tarabe, ne cere banii şi spune că o să vină ulterior cu marfa. Nu avem curaj să-i dăm banii şi ne întoarcem la Gicu ”Licuriciu”. Scoate tiribombe din sân, din geacă şi ne cere răbdare să se ducă la maşină să aducă altele. Încheiem afacerea, dăm banii, iar marfa ne este băgată cu dexteritate în geantă. ”Taie-o”, îmi zice omul şi nu are rost să zăbovesc.
