Anchetă penală după vot. Cine va plăti pentru dezastrul din diaspora?
Modul catastrofal în care au fost organizate alegerile în afara României a fost luat în vizor de autoritățile de la București. Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a anunţat, joi, că după turul 1 al alegerilor prezidenţiale a fost deschis un dosar de urmărire penală „in rem” (pentru fapte), pentru încălcarea a dreptului la vot.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) instrumentează un dosar unic după 1989. Procurorii vor investiga modul în care au fost organizate alegerile prezidențiale în afara țării, în urma a sute de plângeri venite de la românii din diaspora. Aceștia au reclamat încălcarea dreptului la vot în cele două tururi de scrutin, motiv pentru care Parchetul a decis să deschidă un dosar penal „in rem” care, deocamdată, vizează faptele reclamate, și nu persoane, chiar dacă cei care au depus plângeri au arătat cu degetul miniștri și reprezentanți ai birourilor electorale din străinătate.
Tot joi, preşedintele instanţei supreme, Livia Stanciu, a făcut o afirmație uluitoare, care pune într-o lumină proastă actualul guvern, în frunte cu ministerul său de externe. Aceasta a precizat că, „strict pe lege”, se putea da o ordonanţă de urgenţă a guvernului pentru înfiinţarea unor noi secţii de votare în străinătate, în turul al doilea.
Livia Stanciu a mai spus, din postura de „cetăţean”, că se impun verificări privind problemele apărute la votul din străinătate. „Ca cetăţean, mi se pare firesc ca pe orice problematică ce are impact, sigur trebuie să se efectueze verificări, cercetări, pentru a se transmite un răspuns care să satisfacă interesul pe care poporul l-a manifestat faţă de acest subiect!, a spus aceasta, citată de Mediafax.
La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, peste 374.000 de români din străinătate au ieşit la vot. În mai multe capitale europene cozile au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota. În orașe precum Paris și Torino, cei care nu au mai apucat să voteze au fost bruscați de jandarmii francezi și italieni, fără ca autoritățile de la București să condamne intervențiile statelor în care cetățenii români trăiesc.
