Boboteaza. Tradiţiile norocoase împlinite în ziua Botezului Domnului
Încă din secolele IV-VI este păstrată tradiția ajunului de Bobotează, o zi de ajunare, chiar de post negru. Atunci ,catehumenii, (oamenii care nu erau creştini) se pregăteau să primească botezul. După ce erau botezaţi, aveau dreptul să participle, pentru prima dată, la Liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească.
Ritualuri pentru aflarea destinului
În ajunul Bobotezei se împlinesc ritualuri de aflare a destinului: fetele necăsătorite îi cer preotului un fir de busuioc sfinţit, o plantă cu puteri magice care, potrivit tradiției, este folosită în descântecele de chemare a ursitului. Dar, în ajunul sărbătorii, fata care vrea să-și afle destinul trebuie să postească, să se roage şi să pună sub pernă firul de busuioc.
Tânăra care vrea să-și afle destinul pregătește o turtă din făină sărată
În multe zone din țară există o tradiţie foarte răspândită , împlinită de fiecare tânără care vrea să ştie cu cine se va căsători. Ea pregăteşte în ajunul Bobotezei o turtă din făină sărată cu apă., iar tânărul care îi aduce în vis o cană cu apă, care-i potolește setae, este ursitul ei.
Praznicul Bobotezei este așteptat în armonie
În ajunul sărbătorii, oamenii aşteaptă praznicul în bună înţelegere; rudele şi părinţii nu se ceartă şi nu-şi pedepsesc copiii pentru că, în caz contrar , ei se vor certa tot anul.
Sărbătoarea de Bobotează se asociază cu respectarea unor ritualuri
Sărbătoarea Bobotezei se asociază cu practicarea unor ritualuri care diferă, de multe ori, de la o zonă geografică la alta. După liturghie, preotul, însoţit de credincioşii dintr-o localitate anume, merg în procesiune pe malul apei din localitatea respectivă pentru sfinţirea apei. Spre seară, vânătorii şi pădurarii trag cu puşca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele, care se spune că sunt cuibărite în apă. Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate acum şi, de aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar aceste ape rămân sfinţite trei-şase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte „Crucea de gheaţă a Bobotezei ." Potrivit tradiţiei ortodoxe, agheazma se bea dimineaţa, înainte de micul dejun, în zilele de post, de sărbători sau la ceas de boală sau de mare necaz.
Tradiţia Iordănitului
Datina cea mai importantă împlinită în ziua de Bobotează era Iordanul sau Sfinţirea cea mare a apei. Încă din vechime, în tradiţia populară se spunea că oricine ar intra în această zi în apă va fi apărat de toate bolile. Sfinţirea apei se făcea într-un loc special amenajat lângă o fântână sau o apă curgătoare. Potrivit Tradiției, din Agheazma binecuvântată în această zi obişnuiau să bea toţi membrii familiei; de asemenea, o parte din apa sfințită se punea şi în mâncarea vitelor, pentru ca şi acestea să fie sănătoase.
În ziua de Bobotează, preoții sfințesc fiecare comunitate
*În popor se spune, și în zilele noastre, că Boboteaza este dricul iernii, după gerul mare, tradiţional, zilei de Bobotează, . În acestă zi, iarna se pregăteşte să plece. În ziua de Bobotează, preoţii sfinţesc cu agheazmă casele din fiecare comunitate, oamenii și lucrurile din gospodăria fiecărui credincios, pentru ca în fiecare familie să se păstreze sporul și armonia. *Cu apă sfinţită se stropesc şi animalele din gospodărie-oile, porcii şi boii, animale binecuvântate de Dumnezeu. În schimb, nu se împrăştie agheasmă peste cai şi peste iepuri, care se pot preface în diavoli.
Aghesma adunată de la trei biserici aduce spor
Cu agheasmă, adunată de la trei biserici, se stropesc ogoarele, pâinea făcută în casă şi portofelul, care conţine cel puţin trei bancnote noi, pentru ca sporul să nu fie alungat din casă de gândurile rele ale duşmanilor.
Chiraleisa - datină de purificare a spațiunlui în care trăim
Pe lângă înţelesurile creştine, Boboteaza este o mare sărbătoare cu caracter popular. În această zi se practică un obicei de purificare a spaţiului în care trăim şi de invocare a rodului bogat. În mediul rural, frecvent în localităţile din Moldova, în ajunul Bobotezei sau chiar în ziua de Bobotează, mici grupuri de băieţi intră în curţile oamenilor şi înconjură casele, grajdurile, adăposturile pentru fân, sunând din clopoţei şi tălăngi, rostind în cor : „Chiraleisa,/ Spic de grâu/ Până-n brâu,/ Roade bune,/ Mană-n grâne!". Tinerii colindători poartă la căciuli diferite plante cu puteri magice:busuioc, brad, vâsc şi salcie. Exista credinţa că, rostind formula liturgică „Chiraleisa" de trei ori ( termen grecesc care se traduce prin Doamne miluieşte !), oamenii devin mai puternici, toate relele fug şi anul care vine va fi „curat" până la praznicul Sfântului Andrei.
Recuperarea Crucii din apă
În cele mai multe sate, dar şi în mediul urban există obiceiul de a arunca, la Bobotează, o Cruce în apă. Astfel, după oficierea slujbei religioase din biserică, credincioşii însoţiţi de preot pornesc în procesiune către o apă curgătoare pentru „sfinţirea apelor". Atunci, preotul aruncă o cruce în apa îngheţată, iar flăcăii mai curajoşi se scufundă să o recupereze. Cel care scoate crucea din apă este răsplătit cu colaci, cu fructe şi cu bani.
În această zi se consumă alimente specifice
De Bobotează, potrivit tradiţiei, se consumă alimente specifice: grâu fiert cu miere, iar după apusul soarelui se poate mânca şi piftie.
Tradiția sorcovitului aduce spor şi rod bogat
În multe zone din ţară, la sate, bărbatul cel mai vârstnic şi cel mai respectat din localitatea respectivă, sorcoveşte oamenii şi porţile gospodăriilor, pentru ca localitatea respectivă să fie apărată de necazuri şi pentru ca holdele să fie mănoase, iar pomii să rodească mai mult decât în anul precedent.
Vremea din ziua de Bobotează are o semnificație deosebită
Prin tradiţie, vremea din ziua de Bobotează anticipează pe cea de peste an. Dacă plouă, cu siguranţă va urma o iarnă lungă, iar dacă va fi timp frumos va urma o vară frumoasă. Dacă ninge şi bate crivăţul, este semn că vor fi roade bogate. Dacă va fi vreme caldă şi curge apa din streaşină recolta de viţă de vie va fi bogată, iar vinul va fi foarte bun. Când în ziua de Bobotează pomii sunt împodobiţi cu promoroacă, urmează un an îmbelşugat, iar oamenii vor fi mai sănătoşi.
