Buna Vestire 2015. Tradiţii pentru spor şi sănătate
La 25 martie, creştinii ortodocşi prăznuiesc Buna Vestire, prima dintre cele mai importante sărbători închinate Maicii Domnului.
La praznicul Bunei Vestiri, Biserica Ortodoxă celebrează ziua în care Arhangherul Gavriil i-a vestit Maicii Domnului că-l va naşte pe Fiul lui Dumnezeu. Praznicul Bunei Vestiri este o zi de mare bucurie pentru întreaga creştinătate şi, de aceea, Biserica acordă celor care respectă Marele Post prima dezlegare la peşte.
Tradiții de Buna Vestire pentru spor și sănătate
Ziua cucului
În calendarul popular, Blagoveştenia (denumirea slavonă a sărbătorii) este cunoscută sub numele de ziua cucului, pentru că pasărea care vesteşte lucruri importante pentru viaţa oamenilor cântă pentru prima dată în acel an. Cântecul lui va răsuna până la sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pave şi îndeplineşte multe misiuni.
Dar atunci, el se îneacă cu orz şi nu mai poate cânta şi se transformă în uliu, până la sărbătoarea Bunei Vestiri din anul următor. Cântecul cucului anticipează un eveniment important pentru oricine-l aude.
Cântecul cucului este aşteptat cu nerăbdare de oameni. Din vechime, de Buna Vestire, când cucul cânta pentru prima dată în acel an, oamenii se pregătesc pentru acest eveniment. Profeţia cucului se împlineşte dacă cel care-i ascultă cântecul îndeplineşte mai multe condiţii: este îmbrăcat în haine de sărbătoare, nu este supărat, flămând şi are bani buzunar.
Se spune că, dacă auzi primul cu-cu din spate sau din partea stângă, este semn rău. De asemenea, dacă auzi cântecul cucului când eşti nemâncat şi fără nici un ban în buzunar este un semn de rău augur. Dacă eşti îmbrăcat cu haine de sărbătoare şi auzi cântecul cu-cu ce vine din faţa ta este un semn că în acel an vei avea bucurii. În acelaşi timp, în unele zone rurale, bătrânii respectă tradiţia şi se adresează cucului, pentru a şti cât mai au de trăit: „ Cucule, Puiucule! /Câţi ani îmi vei dărui /Până ce eu voi muri? Atunci când cântecul cucului răsună din spatele acelei persoane, care i-a adresat cucului o întrebare, este un semn de rău augur :”Cucu-n spate mi-a cântat şi moartea m-a săgetat!”.
În orice context, pentru vârstnicii care aşteaptă un răspuns referitor la câţi ani mai au de trăit, fiecare cântec cu-cu echivalează cu un an de viaţă.
În schimb, în această zi , feciorii şi fetele îl întreabă şi ei pe cuc: ”Cucule/ Voinicule!/ Câţi ani îmi vei da / Până m-oi însura (sau mărita). Tăcerea cucului anticipează o veste foarte bună: însemna că acea persoană se va căsători în acel an.
Pentru fetele care doresc să se căsătorească cât mai repede, părinţii acestora taie craca pomului pe care a cântat cucul şi o pun în scăldătoarea tinerelor, cu speranţa că fetele lor nu vor fi ocolite de peţitori.
O datină pentru îngerii păzitori
În Bucovina şi în multe zone din Muntenia, femeile împlinesc o datină: ele se scoală dis de dimineaţă, fac foc în ogradă şi pun în faţa uşii pâine, sare şi apă; când apa s-a mai încălzit se lasă în acelaşi vas, pentru ca îngerii să-şi potolească setea. În schimb, pâinea şi sarea se dau de pomană unui sărac, cu convingerea că această tradiţie va aduce spor şi sănătate în acea gospodărie.
Tradiţii care alungă energiile negative
Se tămâiază casa
În Transilvania, se mai păstrează un vechi obicei. De seara, se pregătesc câteva obiecte pentru împlinirea ritualului: o oală cu jar, tămâie, clopoţei şi chibrituri. Prima persoană care se scoală în acea gospodărie trebuie să iasă din casă, să pună tămâie peste jar şi să înconjoare clădirea de trei ori; apoi, să afume vitele, pomii, făcând zgomot cu clopoţeii. Se spune că împlinirea ritualului are efecte benefice pentru gospodăria respectivă, deoarece alungă paguba, energiile negative şi bolile din perimetrul acelei case.
Se afumă lucrurile din gospodărie
Totodată, anexele casei şi lucrurile din gospodărie se afumă pentru a alunga blestemele şi gândurile negre.
Pescarii să nu dea peştilor mămăligă
Pescarii nu trebuie să arunce în apă, în ziua praznicului, mămăligă la peşti, pentru că vor muri toţi peştii care vor mânca din acea mămăligă.
Dacă ouă, găinile nu se pun sub cloşcă
Dacă ouă, găinile sau orice păsări de curte nu se pun sub cloşcă, pentru că puii născuţi nu vor fi sănătoşi. Mai mult, puii respectivi vor aduce pagubă în familia respectivă.
Nu se prestează munci în gospodărie sau la câmp
Este mare păcat ca în această zi de sărbătoare gospodinele să spele rufe sau să coasă, iar gospodarii să lucreze la câmp.
Se adună vreascuri pentru ritualul din Joia Mare
În ziua Bunei Vestiri, femeile din zona rurală adună vreascuri din pădure pe care le păstrează pentru ritualul din Joia Mare a Paştelui. Când acest obicei, moştenit de la moşii şi de la strămoşii noştri, se practică într-o casă, se spune că în acea gospodărie se păstrează numai energiile pozitive, iar gospodarii vor fi apăraţi de necazuri tot anul.
Stupii şi vitele se așază la soare
De Buna Vestire, apicultorii așază stupii la soare pentru ca aceştia să fie plini de miere. De asemenea, vitele se scot din grajduri şi se lasă să stea la soare, fără să poarte jug, pentru ca animalele de povară din gospodărie să fie sănătoase tot anul.
De Blagoveştenie este dezlegare la peşte
Chiar dacă suntem în Postul Mare al Sfintelor Paşte, de Blagoveştenie biserica acordă dezlegare la peşte. Totodată, peştele este un simbol al marelui praznic. De aceea, pentru a fi sănătoşi şi sprinteni ca peştele, este bine să mâncăm peşte în ziua praznicului. .
Pe 26 martie este prăznuit Arhanghelul Gavriil
Sărbătoarea Bunei Vestiri continuă şi în ziua următoare ( pe 26 martie), când credincioşii îl prăznuiesc pe Sfântul Arhanghel Gavriil, numit Blagovestelnicul. Şi în această zi se mănâncă peşte, iar ritualul este respectat mai ales în Bucovina .
Sfântul Gavriil este protectorul copiilor; el ne aduce veştile bune şi ne ajută pe toţi să cultivăm talentele rudelor tinere.
De aceea, este bine să dăruim pachete cu alimente copiilor şi tinerilor care poartă numele Arhanghelului Gavriil, pentru ca acesta să ne binecuvânteze cu noroc, pe noi toţi .
Postul negru
Femeile care vor să aibă copii trebuie să ţină post negru, să bea agheasmă şi să se roage Maicii Domnului ca praznicul Bunei Vestiri să facă minuni şi în familia lor.
Să nu ne certăm în ziua de Blagoveştenie
Sărbătoarea Bunei Vestiri trebuie petrecută în bună înţelegere cu anturajul: cu rude, prietenii şi colegii. Cine se ceartă de Buna Vestire va avea necazuri tot anul.
Pentru rodul livezilor
De multe decenii se păstrează o veche tradiţie : în ziua praznicului, pentru ca pomii să aibă rod bogat şi în acel an, trebuie să fie stropiţi cu ţuică. Totodată, în grădini şi în livezi gospodarii aprind focuri, încât pomii „să se dezmorţescă” şi să înflorească la timp.
În Maramureş se împlineşte ritualul „ Noaptea focurilor”
În ajunul sărbătorii, gospodarii din Maramureş adună toate obiectele nefolositoare din gospodărie şi le dau foc. În acea noapte, cunoscută sub numele de „Noaptea focurilor”, ritualul se împlineşte în fiecare familie din Maramureş şi focul arde până după miezul nopţii pentru a scăpa de necazuri şi de pagubă.
Ce spune prognoza meteorologică
În timp, s-a constatat că, atunci când în ziua praznicului este ceaţă, primăvara va fi plăcută, călduroasă şi fără multe zile mohorâte.
Se mai spune că, aşa cum este vremea în ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi în ziua de Paşte.
Totodată, în această zi este sărbătoarea echinocţiului, moment în care ziua începe să crească şi devine mai mare decât noaptea.
