Care este asemănarea între un loc la ATI și un loc de parcare la mall
În această perioadă, între un loc la Terapie Intensivă și un loc de parcare la mall sau la supermarket există o mare asemănare: „ambele sunt greu de prins, sau, mai bine spus, inexistente”, atrage atenția dr. Amin Zahra, medic la Spitalul Județean de Urgență Ploiești. Situația este îngrijorătoare, iar cei aflați în prima linie, în spitale, trag numeroase semnale de alarmă.
„E abia 21 decembrie și în parcarea AFI Ploiești e deja e blocat pe ambele sensuri. Reprezentanții marilor magazine au anunțat mari restricții, că le pasa de virus și ne țin pe distantare. Aiurea!”, scrie pe Facebook Andreea, o tânără din Prahova, în dreptul unei fotografii cu o parcare plină.
Aglomerația și vânzoleala de la mall-uri a remarcat-o și medicul Amin Zahra, care de luni bune lucrează în secția de Terapie Intensivă. „Trecând pe lângă magazinele mari, sunt șocat să văd că sunt sufocate, parcările sunt pline de mașini. La fel sunt și spitalele, SUFOCATE, dar cei care ajung aici nu o fac de plăcere, ei nu își doresc coșuri pline și cadouri, își doresc doar TIMP, pe care sigur nu l-ar irosi în plină pandemie, din magazin în magazin”, atrage atenția medicul, supărat că, în plină pandemie, românii se comportă ca și când nu am fi în pandemie.
„Viața trebuie trăită alături de cei dragi, nu prin magazine!”
„Mă întreb unde este responsabilitatea aia ce o aveați în martie, aprilie, când mergea un singur membru din familie la cumpărături. Atunci aveam câteva cazuri de covid și câteva decese pe zi, iar la ATI era mai aerisit? Care e logica?? Avem mii de cazuri, sute de decese și totuși, trebuie meargă toată familia la cumpărături, să ne înghesuim la case?! Pe cine/ce vă bazați? Pe autorități? Pe locurile inexistente la ATI? Fiți voi responsabili, judecați voi singuri situația, pentru că virusul nu iartă pe nimeni. Mai bine petreceți acest timp, alături de cei dragi. Viața trebuie trăită alături de cei dragi, nu prin magazine, pentru că ni s-a dat fără să o cerem și ni se va lua, fără să fim întrebați... Vă spun asta, în calitate de medic dar și de frate, fiu, unchi, care nu și-a mai văzut familia de un an de zile!”.
