Care sunt locurile sfinte ale românilor, unde vă puteți ruga de „Izvorul Tămăduirii”. Pelerinaj la Catedrala Patriarhală

Sărbătorile Pascale au trecut și în „Săptămâna luminată”, creștinii sărbătoresc vineri 17 aprilie, „Izvorul Tămăduirii”. În toate lăcașurile de cult se săvârșește slujba de sfințire a apei dar există și fântâni considerate binefăcătoare, locuri de pelerinaj. Dintre aceste locuri, Click! vă spune care sunt considerate cele mai importante. La București, la  Catedrala Patriarhală „Sfinții Împărați Constantin și Elena” de pe Colina Bucuriei se vor împărți 3000 de litri de apă sfințită, „agheasma mică”.

Izvorul Tămăduirii sau apa care face minuni, ziua când se sfințește „agheasma mică”

Izvorul minune de la Mânăstirea Ghighiu-Prahova

Cel mai aproape de București izvor considerat vindecător se află la Mănăstirea Ghighiu din județul Prahova, unde credincioșii iau în această zi apă sfințită și cinstesc Icoana Maicii Domnului „Siriaca”. Conform ziarullumina.ro, povestea locului începe în 1817, când un anume călugăr Agapie de la Mănăstirea Cernica a poposit aici, căutând un loc potrivit pentru a construi o mănăstire.

Adormind într-o livadă, a auzit în somn susurul unei ape care atunci a început să izvorască din pământ. Semnul acesta l-a încredinţat că locul este binecuvântat şi potrivit pentru o zidire sfântă. Izvorul care a apărut atunci se regăseşte astăzi în curtea Mănăstirii Ghighiu.

Apa fermecată de la Mânăstirea Dervent-Constanța

Unul dintre cele mai vechi izvoare tămăduitoare de la noi este considerat a fi la Mănăstirea Dervent din judeţul Constanţa. Potrivit tradiției, în timpul unei călătorii, Sfântul Apostl Andrei, a lovit cu toiagul într-o piatră din care a început îndată să curgă o apă binecuvântată. Tradiția spune că aici au fost botezaţi strămoşii noştri daco-romani. 

Tot în Dobrogea, este considerat sfânt izvorul din Peștera Sfântului Andrei din mânăstirea cu același nume situată în localitatea Ion Corvin din același județ.

„Izvor tămăduitor” la Biserica „Buna Vestire”-Brăila

Fântâna este celebră în zonă și atrage în fiecare an mii de credincioşi. Aceștia consideră apele acestuia drept o mare binecuvântare de la Dumnezeu, mai ales că apa izvorăşte în fiecare an prima dată la sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Apa minunată a fost descoperită în anul 1863, când s-a construit biserica din Brăila. Izvorul se află la subsolul bisericii și este loc de pelerinaj în fiecare an.

Izvorul cu ape sfinte de la Mănăstirea Glavacioc-Argeş

Aici conform sursei citate chiar este minune. Apa izvorăşte de sub altarul bisericii şi iese la suprafaţă la poalele colinei pe care este aşezată mănăstirea. Prima minune consemnată s-a întâmplat potrivit legendei cu Vlad Vodă Călugărul (1482-1496), care gustând din apa izvorului s-a vindecat de o boală de stomac.  

Tot în Argeș este şi Biserica „Sfântul Ierarh Nectarie Taumaturgul”, din satul Vâlcelele-Crâmpotani, comuna Merişani, unde se află şapte izvoare tămăduitoare. Potrivit tradiției, domnitorul Mircea cel Bătrân (1386-1418) a poposit aici cu oastea sa şi au luat apă în timpul luptei de la Rovine pentru că celelalte ape erau otrăvite pentru a face față hoardelor turcești.

Apă sfântă și la Mânăstirea Brâncoveni-Olt

Aici se află un izvor unde legenda spune că a fost vindecat domnitorul Matei Basarab (1632-1654). Într-o zi, pe când culegea flori, domnitorul s-a murdărit de pământ. A căutat o apă şi, spălându-se, a văzut că s-a vindecat de bubele ce le avea pe mâini. ­­S-a spălat apoi pe tot corpul şi a scăpat de o boală de piele cumplită. În urma vindecării, Matei ­Basarab a refăcut Mănăstirea Brâncoveni.

Izvor tămăduitoar la Mănăstirea Horăicioara-Neamţ 

Izvorul de la Horăicioara se spune că a fost descoperit de Maica Domnului. Evenimentul a avut loc în vremea stăreţiei arhimandritului Ermoghen Buhuș (1837-1877). Atunci mănăstirea nu avea sursă de apă, așa că toți călugării s-au închis în chiliile lor și s-au hotărât ca 40 de zile să nu mănânce și să nu guste apă, rugându-se neîncetat pentru ca Dumnezeu să le plinească această lipsă.

După 40 de zile, primul monah care a ieșit din chilie ar fi văzut-o pe Maica Domnului lovind cu toiagul chiar în locul unde este astăzi izvorul. Acest izvor, singura sursă de apă din împrejurimi, a fost binecuvântat cu darul tămăduirii bolilor sufleteşti şi trupeşti ale celor care vin cu credinţă la Horăicioara.

Alte izvoare considerate făcătoare de minuni

Izvoare tămăduitoare în țara noastră se mai găsesc la: 

-mânăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de sus,  

-la Schitul Jgheaburi, județul Vâlcea;  

-la mănăstirile Agapia și Sihăstria din județul Neamț;  

-la Mănăstirea Râmeț, județul Alba;  

-la Mănăstirea Călugăra și la Mănăstirea Vasiova, județul Caraș-Severin;   

-la Mănăstirea Izvorul lui Miron din județul Timiș;  

-în apropiere de bisericile rupestre de la Șinca Veche, județul Brașov.  

De „Izvorul Tămăduirii” se sfințește apa și credincioșii primesc „agheasma mică”

Sfințirea „Agheasmei mici” la Catedrala Patriarhală

Cum vremea se anunță prielnică, Patriarhia Română cheamă toți credincioșii din București și Ilfov la un mare eveniment religios. Acesta se va desfășura la catedrala Patriarhală „Sfinții Împărați Constantin și Elena” de pe Colina Bucuriei. Iată programul sărbătorii de unde credincioșii pot lua agheasma mică:

-vineri, 17 aprilie 2026, între orele 09.00-11.30, se va ține Sfânta Liturghie arhierească, care va fi săvârșită la „Baldachinul Sfinţilor” din incinta Catedralei Patriarhale.

-Începând cu ora 11:30, tot la „Baldachinul Sfinţilor” va fi săvârșită Slujba Sfințirii Mici a apei (Agheasma Mică), iar apoi credincioșii prezenți la slujbă vor fi binecuvântați prin stropire cu această Agheasmă.

La final, fiecare român credincios prezent în curtea Patriarhiei poate umple o sticlă adusă de acasă, cu un litru cu apă sfințită de la robinetele celor șase vase mari albastre, speciale. Apa din ele este adusă ca de obicei din izvorul special din parcul din spatele reședinței patriarhale. Fiecare dintre recipiente are o capacitate de 500 de litri.

Ce semnificație are „Izvorul Tămăduirii”

„Izvorul Tămăduirii” se referă la momentul în care viitorul împărat Leon cel Mare a găsit un orb rătăcit, căruia, îndrumat de Maica Domnului, i-a dat să bea apă dintr-un izvor, vindecându-l. Cu ocazia acestei sărbători, în biserici se săvârșește slujba de sfințire a apei, credincioșii fiind stropiți cu ea pentru vindecarea bolilor și pentru binecuvântarea casei.

Tradiții și obiceiuri de „Izvorul Tămăduirii”

-În tradiția populară, această zi este considerată una dintre cele mai rodnice pentru căutarea izvoarelor și fântânilor. De aceea, mulți oameni merg la izvoare sau fântâni, considerând că apa are puteri vindecătoare sporite în această zi.

-În această zi, se ia agheasmă și se stropește casa, gospodăria și animalele pentru protecție.

-Este bine să bei agheasmă pe nemâncate, pentru sănătate.

-Nu e bine să speli și să faci treburi grele.