Ce sărbătorim, de fapt, la 1 Mai?
Să curgă berea, să vină micii! Așa îi place românului să petreacă de 1 Mai. În aer liber, lângă grătar, cu familia și prietenii. Patru zile de distracție, în acest an. De fapt, ce mai sărbătorim la 1 Mai?
În România, Ziua Muncii a fost sărbătorită pentru prima dată în 1890, iar în timpul comunismului această sărbătoare a fost marcată, ca şi în alte ţări comuniste, de manifestări propagandistice.
După decembrie 1989, Ziua Muncii nu a mai fost sărbătorită prin festivităţi de masă, ci a fost marcată prin evenimente sociale, în aer liber.
Peste 80 de țări sărbătoresc Ziua Muncii pe 1 Mai, printre care Germania, Belgia, Croaţia, Turcia, Grecia, Italia, Spania, Israel, Canada, India, Suedia, Filipine, Mexic, Peru, Hong Kong.
Totul a plecat din Statele Unite
În anul 1872, circa 100.000 de muncitori din New York, majoritatea din industria construcţiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore. Dar, în 1886, ziua de 1 mai a devenit cunoscută în lumea întreagă în urma unor incidente violente, care au avut în Piaţa Heymarket din Chicago. Sute de mii de manifestanţi au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, însă, cea mai mare demonstraţie a avut loc la Chicago, unde s-au întrunit 90.000 de persoane, din care aproximativ 40.000 se aflau în grevă. Pe 28 iunie 1894, Congresul SUA a adoptat un act confirmând această dată ca sărbătoare legală.
Tradiția populară
La români, este și o tradiție populare. Astfel, 1 Mai reprezintă sărbătoarea de Armindeni. În tradiţia populară românească, sărbătoarea este numită şi ”Ziua Pelinului”, sau “Pomul lui Mai” şi semnifică începutul verii, fiind consacrată belşugului şi rodirii pământului.
Denumirea de Armindeni (Armendina, Armindin, Arminder) provine de la numele proorocului Ieremia, prăznuit de Biserica Ortodoxă în ziua de 1 mai. Armindenul se serbează pentru rodul pământului şi se spune că e bine ca în această dimineaţă oamenii să se spele cu rouă pentru sănătate.
”Ziua de Arminden” sau ”Ziua Pelinului” se sărbătoreşte în Transilvania, Banat, Bucovina şi Moldova la 1 mai, în Ţara Lăpuşului de Rusalii, în Muntenia şi Oltenia pe 23 aprilie, de Sângiorz. Pe vremuri, la petrecerile câmpeneşti se bea vin roşu amestecat cu pelin, “pentru schimbarea sângelui şi apărarea de boli”.
