Cutremur în sistemul bancar din România! Amenzi uriașe pentru 10 bănci, după acuzații grave privind ROBOR

Consiliul Concurenței a aplicat amenzi record pentru 10 bănci din România, valoarea totală ridicându-se la 3,73 miliarde de lei, adică aproximativ 710 milioane de euro. Instituția susține că băncile și-ar fi coordonat comportamentul în procedura de stabilire a ROBOR, indice care influențează dobânzile pentru numeroase credite.

Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci din România cu amenzi de 3,73 miliarde lei

Potrivit autorității, instituțiile financiare ar fi făcut schimb de informații confidențiale și strategice privind nivelul cotațiilor, ceea ce ar fi influențat modul de formare al ROBOR.

„Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (aproximativ 710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv Legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR”, a transmis instituția.

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a precizat că ancheta nu vizează politicile bancare, ci strict comportamentul instituțiilor în perioada fixingului ROBOR.

„Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat Bogdan Chirițoiu.

Ce bănci au primit cele mai mari amenzi

Printre instituțiile sancționate se numără Banca Transilvania, BCR, BRD, ING, Raiffeisen, CEC Bank, UniCredit sau Exim Banca Românească. Cea mai mare amendă a fost aplicată Băncii Transilvania, care trebuie să plătească 875,74 milioane de lei. Alte sancțiuni importante sunt:

• Banca Comercială Română – 577,36 milioane lei
• BRD – Groupe Société Générale – 412,47 milioane lei
• Banca Transilvania – 875,74 milioane lei
• OTP Bank România – 85,03 milioane lei
• ING Bank – 405,91 milioane lei
• Raiffeisen Bank – 442,49 milioane lei
• Exim Banca Românească – 96,49 milioane lei
• CEC Bank – 332,98 milioane lei
• UniCredit Bank – 431,03 milioane lei
• Intesa Sanpaolo Bank România – 28,1 milioane lei
• Libra Internet Bank – 45,86 milioane lei

Potrivit concluziilor investigației, băncile participante la stabilirea ROBOR și-ar fi coordonat cotațiile în perioada de fixing, deși acestea ar fi trebuit să fie independente.

Potrivit concluziilor investigației, în timpul procedurii de fixing, băncile participante nu ar fi acționat independent atunci când au transmis cotațiile pentru ROBOR, ci și-ar fi ajustat comportamentul în funcție de informațiile primite despre concurență. Consiliul Concurenței susține că independența acestor cotații este esențială mai ales pentru maturitățile de 3, 6 și 12 luni, unde volumul tranzacțiilor efective este redus și nu poate oferi un reper suficient de relevant pentru calculul indicelui.

Instituția susține că rezultatul fixingului ROBOR influențează direct dobânzile unor credite, iar un nivel crescut al indicelui poate avantaja creditorii și afecta consumatorii.

Consiliul Concurenței afirmă că deține un ansamblu de probe care trebuie analizate împreună și că problema identificată vizează strict cotațiile ferme transmise în perioada de fixing, care ar fi trebuit să rămână confidențiale.

„Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparența tranzacțiilor este benefică în unele situații. Problema apare însă în cazul cotațiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidențiale, aspect esențial în cazul maturităților unde volumul tranzacțiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale”, a adăugat Bogdan Chirițoiu.

Investigația a început în 2022

Ancheta a fost declanșată la finalul anului 2022 și a inclus toate procedurile de analiză și control, inclusiv cooperarea cu Comisia Europeană, având în vedere constatarea încălcării normelor europene privind concurența.

Autoritatea a mai precizat că, la nivel internațional, inclusiv în Uniunea Europeană și Statele Unite, au existat cazuri similare privind manipularea indicilor de referință, iar regulile privind stabilirea ROBOR au fost îmbunătățite în timp.

„Pentru a nu perturba funcționarea pieței, băncile au la dispoziție o perioadă de 60 zile de la primirea motivării deciziei de sancționare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurențiale”, a transmis instituția.

ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare și influențează calculul dobânzilor pentru numeroase credite acordate atât persoanelor juridice, cât și persoanelor fizice care au contracte încheiate înainte de anul 2019 și nu au trecut la IRCC.

Decizia Consiliului Concurenței este executorie, iar amenzile vor fi puse în aplicare de ANAF. Băncile sancționate pot însă contesta hotărârea la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării.