Disperare printre legumicultori! Regiunea din România unde castraveții au ajuns să se vândă cu doar 20 de bani kilogramul: „Nici la prețul ăsta nu-i cumpără nimeni”

Legumicultorii din sudul țării se confruntă cu o nouă criză pe piața legumelor, după ce prețul castraveților s-a prăbușit în doar câteva zile. Dacă în anii trecuți cultura era una profitabilă, în prezent fermierii spun că nu doar că sunt nevoiți să accepte prețuri extrem de mici, dar nici măcar la aceste valori nu găsesc cumpărători.

Castraveți / Foto: Shutterstock

În piața en-gros din Doba, comuna Pleșoiu, județul Olt, numeroși producători au fost surprinși așteptând ore întregi lângă dubele încărcate cu saci de castraveți, fără să reușească să-și vândă marfa. Imaginile au circulat intens pe internet și au stârnit numeroase reacții, notează Adevărul.

Potrivit liderului Sindicatului Producătorilor Olt, Ion Păunel, situația s-a agravat rapid, iar în prezent un kilogram de castraveți a ajuns să valoreze doar 20 de bani.

Prețul s-a prăbușit din cauza supraproducției

Ion Păunel spune că declinul a început încă de săptămâna trecută, când un sac de 25-28 de kilograme se vindea cu 7-10 lei. Între timp, prețul a continuat să scadă, iar acum fermierii primesc aproximativ 5 lei pentru un sac, echivalentul a doar 20 de bani pe kilogram.

„Despre ce preț să vorbim, la kilogram sau la sac? A scăzut, acum, până la 0,20 lei kilogramul. Mai jos de atât...”, a declarat Ion Păunel.

Situația este cu atât mai dificilă cu cât castraveții sunt extrem de perisabili, iar producătorii trebuie să îi valorifice imediat după recoltare.

„Mai ales pe căldurile acestea, castravetele este una dintre cele mai perisabile legume și dacă nu-i vinzi într-o zi ai pierdut acea recoltă. Prețurile sunt așa de mici pentru că nici cererea nu este cea scontată și producția este foarte-foarte mare. Castravetelui îi place căldura, dacă ai putea să-i culegi și dimineața și seara, aproape că nu-ți vine să crezi”, a explicat liderul fermierilor.

De ce au cultivat tot mai mulți fermieri castraveți

Potrivit lui Ion Păunel, în ultimii ani cultura de castraveți a fost una dintre cele mai profitabile, iar acest lucru i-a determinat pe mulți producători să mărească suprafețele cultivate.

Anul trecut, chiar și în perioadele cele mai slabe, prețul nu cobora sub 0,8 lei pe kilogram, iar media de comercializare era cuprinsă între 2,5 și 3,5 lei/kg direct de la producător.

Un rol important l-au avut cumpărătorii din Polonia, care achiziționau cantități mari de castraveți atât din Matca, cât și din alte bazine legumicole ale țării.

„De 3-4 ani încoace colectau foarte mulți castraveți polonezii. Ei tot timpul deblocau piața și plăteau un preț destul de bun. Câteodată părea de necrezut, au achiziționat și cu 4 lei, cu 5 lei/kg. Nu știm ce fac polonezii cu ei, se presupune că fac și export în altă parte sau fac conserve”, a spus Ion Păunel.

În plus, fermierii s-au orientat către această cultură și pentru că este mai rezistentă la boli decât tomatele sau ardeii, afectate în ultimii ani de virusul mozaicat al tutunului.

Fermierii se tem că nu își vor recupera investițiile

Blocajul de pe piață îi afectează serios pe producători, care spun că nu mai au variante de valorificare. Nici piețele en-gros, nici cele agroalimentare și nici marile lanțuri de magazine nu mai absorb cantitățile disponibile.

În piețele agroalimentare din zonă, castraveții au ajuns să fie vânduți cu aproximativ 1,5 lei/kg, însă nici la acest preț cererea nu este ridicată.

Ion Păunel afirmă că mulți fermieri sunt deja în pierdere, mai ales cei care folosesc zilieri la recoltare. Plata unui muncitor pornește de la 150 de lei pe zi, la care se adaugă costurile cu hrana, iar în condițiile actuale încasările nu mai acoperă nici cheltuielile de recoltare.

Din acest motiv, o parte dintre agricultori au ales să desființeze culturile aflate spre final de producție și să pregătească terenul pentru alte culturi.

Fermierii speră totuși ca piața să își revină în perioada următoare. În caz contrar, spun că mulți dintre cei care au investit în castraveți vor renunța pentru mult timp la această cultură.

„Cred că-și vor spune că nu mai cultivă castraveți 20 de ani de acum înainte”, a declarat Ion Păunel.

Producătorii atrag atenția că astfel de situații demonstrează cât de importantă ar fi asocierea în cooperative și dezvoltarea unor unități proprii de procesare, care ar putea prelua surplusul de producție în perioadele în care piața este blocată.