Eşti executat silit? Iată ce bunuri nu sunt confiscate de recuperatori!
Procedura executării silite în cazul contractelor de credit este reglementată prin Codul de procedură civilă. Acesta stabileşte că executarea silită poate începe doar în urma unui titlu executoriu, cum sunt hotărârile date de instanţă. Prin urmare, firma de recuperare poate valorifica bunurile deţinute de debitor abia după ce parcurge acest proces.
Ce bunuri personale nu se pot executa
Codul de procedură civilă stabileşte că următoarele bunuri nu pot fi supuse executării silite:
Bunurile de uz personal sau casnic indispensabile traiului debitorului şi familiei sale şi obiectele de cult, dacă nu sunt mai multe de acelaşi fel;
Obiectele indispensabile persoanelor cu handicap şi cele destinate îngrijirii bolnavilor;
Alimentele necesare debitorului şi familiei sale timp de 3 luni, iar dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura, alimentele necesare până la noua recoltă, animalele destinate obţinerii mijloacelor de subzistenţă şi furajele necesare pentru aceste animale până la noua recoltă;
Combustibilul necesar debitorului şi familiei sale socotit pentru 3 luni de iarnă;
Scrisorile, fotografiile şi tablourile personale şi de familie şi alte asemenea.
Datornicii, protejaţi de lege
Dacă recuperatorul vă ameninţă că vă ia frigiderul, nu are nici un temei legal şi îl puteţi reclama la Poliţie. Codul Penal prevede că „fapta de a ameninţa o persoană cu săvârşirea unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva ei dacă este de natură să o alarmeze, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la un an sau cu amendă".
Dacă împreună cu debitorul locuiesc şi alte persoane care nu sunt responsabile de rambursarea creditului, bunurile lor nu pot fi executate. Dacă nu mai deţin facturile de achiziţie, acestea pot fi înlocuite cu o declaraţie notarială, pe proprie răspundere, unde se precizează bunurile deţinute.
Cum să scapi de executarea silită?
Când credeţi că nu mai puteţi susţine ratele lunare la credit, luaţi legătura cu banca şi încercaţi să obţineţi o amânare sau o reeşalonare.
Toate solicitările trebuie adresate în scris - luaţi numere de înregistrare cu data evidenţiată, astfel încât să demonstraţi că aţi fost de bună credinţă şi aţi anunţat banca despre situaţia dificilă în care vă aflaţi.
Ataşaţi la solicitare documente prin care faceţi dovada că nu mai aveţi capacitatea financiară de a plăti întreaga rată lunară. Astfel de acte ar putea fi o decizie de diminuare a salariului, adeverinţă de şomaj, un extras de cont care să evidenţieze că salariul nu a mai fost virat.
Încercaţi să nu depăşiţi 90 zile de restanţe, fără a demara un demers de restructurare a creditului. Chiar dacă plătiţi doar o parte din rata lunară nu este de ajuns ca să demonstraţi că sunteţi de bună credinţă. Riscul de a fi demarat un proces de executare silită creşte foarte mult dacă se înregistrează 90 zile de întârziere.
Românii sunt datori vânduţi băncilor
Peste 730.000 de persoane figurau la sfârşitul lunii iunie 2012 cu restanţe mai mari de 30 de zile la credite, conform datelor oferite de Biroul de Credit.
Numărul persoanelor cu credite restante a crescut semnificativ în luna iunie, când încă 4000 de clienţi au ajuns pe lista neagră a Biroului de Credit.
La 30 iunie anul acesta populaţia avea restanţe la credite de peste 8,3 miliarde de lei. Din această sumă aproape 5,9 miliarde de lei reprezintă restanţe mai mari de 3 luni, iar 2,1 miliarde lei sunt sume trimise la colectare.
