„Noaptea, ca hoții”. 4 asemănări între protestul de miercuri și cel din 14-15 ianuarie 2012
Miercuri seară, sute de mii de români tineri au renunțat la confortul casei, la ceaiul cald și la privitul la televizor și au ieșit în piețele publice pentru a-și striga nemulțumirea. În ianuarie 2012, câteva zeci de mii au făcut același lucru, pentru a bloca inițiative legislative pe care nu le considerau a fi în interesul celor mulți. Atunci, nemulțumirile legate de reformele din domeniul sănătății s-au transformat în proteste de susținere a lui Raed Arafat și pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. Iată ce au în comun cele două evenimente, petrecute la cinci ani distanță.
În ianuarie 2012, Guvernul Boc lansa în dezbatere publică un proict de lege de modificare a legii sănătății. Executivul lucra la un pachet de măsuri care viza reformarea sistemului de sănătate. Printre măsurile anunțate se afla și propunerea ca operatorii privați să contribuie la asigurarea serviciilor de urgență, împreună cu SMURD. Totodată, Guvernul Boc voia ca spitalele să se poată organiza ca societăți comerciale sau fundații, iar asigurătorii privați de sănătate să preia din activitatea Casei Naționale de Sănătate. Proiectul a fost contestat vehement de subsecretarul de stat în Ministerul Sănătății, Raed Arafat, coordonatorul serviciului SMURD. Acesta nu vedea cu ochi buni concurența pe care o vor exercita firmele private de servicii de urgență.
Președintele Traian Băsescu a reacționat la afirmațiile lui Arafat, apreciind că această decizie nu este la latitudinea unui subsecretar de stat, care ar putea oricând fi înlăturat pentru opiniile sale. La 11 ianuarie, Emil Boc a semnat eliberarea din funcție a lui Raed Arafat, iar o zi mai târziu au început protestele. Primii români care au ieșit în stradă au fost cei din Târgu Mureș. Câteva sute de oameni și-au manifestat susținerea față de creatorul SMURD, cerând socoteală guvernanților. La 13 ianuarie, protestul se extinde și ajunge în Capitală. Circa 2.000 de oameni se adunaseră în Piața Universității și au plecat în marș spre Palatul Cotroceni.
Protestul avea să capete amploare pe 14 ianuarie, când s-au înregistrat ciocniri între manifestanți și cordoanele de jandarmi. În acea seară, la București, a avut loc cel mai violent protest de stradă de la mineriadele din anii 90. Mai mulți tineri cu fețe acoperite, care s-au dovedit a fi suporteri ai galeriilor de fotbal, au aruncat cu petarde, sticle și pietre în jandarmi. Centrul Bucureștiului, de la Piața Unirii la Piața Universității, a fost devastat de o parte a protestatarilor care, ca și în ianuarie 2017, au confiscat practic manifestarea pașnică. A doua zi, pe 15 ianuarie, actele de violență au continuat, mai mute autoturisme fiind incendiate.
Ce asemănări există între cele două acțiuni de protest
Proiecte controversate
Atât protestul din ianuarie 2012, cât și cel din 1 februarie 2017, au venit pe fondul nemulțuirii populației față de proiecte legislative controversate. Atunci, Guvernul Boc promovase un proiect de lege de reformare a sistemului sanitar, nepopular, însă ulterior l-a retras din dezbatere publică. Acum, oamenii au ieșit în stradă după ce Guvernul Grindeanu a adoptat, noaptea târziu și fără a anunța în prealabil, două ordonanțe de urgență pe care românii le-au contestat vehement.
Protest confiscat
În ianuarie 2012, protestul pașnic din piață a fost confiscat, la propriu, de agitatori strecurați în mulțime. Jandarmii s-au bătut cu tineri care aveau fețele acoperite cu fulare, dar pe care i-au recunoscut de pe stadioane. Arestările efectuate ulterior au scos la iveală că unii erau suporteri ai unor echipe de fotbal. La 1 februarie 2017, protestul din Piața Victoriei a fost pașnic până în jurul orei 22.30. După această oră, circa o sută de manifestanți, desprinși din blocul mare de protestatari, au început să arunce în jandarmi cu petarde, sticle, pietre și bucăți de gheață. În urma reținerilor efectuate seara târziu, jandarmii au descoperit asupra lor sticle umplute cu benzină (coctailuri Molotov), pe care intenționau să le aprindă și să le arunce în forțele de ordine.
„Ultrașii”
În ianuarie 2012, administratorii paginii oficiale de Facebook a Peluzei Cătălin Hîldan afișau următorul mesaj: „Pe la 6 se anunta o plimbare prin centrul Bucurestiului...cine mai vrea sa profite de vremea de afara....ca sa stiti ;) nu vreau sa facem politica pe pagina, nu despre asta e vorba, cainii rosii nu au culoare politica...eu unul fac parte dintre cei care a votat nu o data dar de doua ori cu base si ai lui, pentru ca acum in 2012 sa imi dea o lege care sa ma bage ca suporter la parnaie...nevinovat... asa ca ma duc pentru ca nu vreau sa vad Romania devenind stat politienesc cu acte in regula...Cred ca ar trebuii sa luati legatura cu unul dintre reprezentantii galeriei lui Dinamo! NIMENI NU A FOST PLATIT SI NIMENI NU A VENIT CU PIETRE DE ACASA! Am fost acolo si nimeni nu era venit cu pietre sau alte tampenii de genul. Nu cred ca e cazul sa dati vina pe galeria lui Dinamo. Pana una alta poate asa vede si basescu ce se intampla in Romania.”
Conform Jandarmeriei, printre manifestanții din Piața Unirii și Piața Universității, la 14 și15 ianuarie, au fost identificați lideri ai fanilor dinamoviști precum Marius Tararache și Ioan Bischin, dar și un coordonator al galeriei steliste – Mihai Alexandru Denescu.
În timpul protestului de miercuri seară, din Piața Victoriei, pe aceeași pagină de Facebook a Peluzei Cătălin Hîldan se comenta frenetic unele postări care induceau ideea că suporterii lui Dinamo s-au deplasat organizat către piață. În urma intervenției de joi a ministrului de interne, Carmen Dan, a reieșit tocmai contrariul. Suporterii echipei Dinamo, care ieșiseră de la un meci de handbal, s-au îndreptat spre manifestarea din Piața Victoriei individual, nu organizat, de aceea forțelor de ordine le-a fost imposibil să-i monitorizeze. Într-un mesaj postat pe internet și preluat de ProSport, reprezentanții galeriei dinamoviste au declarat că printre cei care comentează pe pagina de Facebook a galeriei se pot strecura oricând și intruși.
„În urma dezinformărilor mizerabile apărute în presă cu ocazia protestelor din Piaţa Victoriei, ne simţim obligaţi să dezminţim toate acuzele aduse galeriei dinamoviste. NU am participat în mod organizat la protest şi, cu atât mai mult, nu am fost plătiţi de cineva pentru a face asta”, spun reprezentanții galeriei dinamoviste.
Declarații de dragoste
Atât manifestațiile din ianuarie 2012, cât și cele din 1 februarie 2017, au oferit momente încărcate de emoție. Protestatarii care au ieșit în stradă să manifeste în mod pașnic și-au adus cu ei copiii, s-au comportat civilizat, în timp ce forțele de ordine au fost solidare cu demersul lor. Memorabilă în acest sens, în 2012, rămâne fotografia realizată de Ioana Moldovan, un fotograf amator care a fost în piață la proteste. Un copil de câțiva anișori îi întinde unui jandarm un balon în formă de inimă. Acesta îl acceptă și îl ține strâns lipit de scut (foto Mediafax).
Și protestul din 1 februarie a abundat în gesturi de acest fel. De amintit e lanțul uman creat de protestatarii pașnici pentru a-i îndepărta pe cei violenți de jandarmi; gestul foarte frumos al unor participanți la miting, care au adus mâncare și ceai cald celor care protestau în piață; joi dimineață, jandarmii și polițiștii au fost răsplătiți cu flori de cei care fuseseră în piață cu o seară înainte, pentru modul în care i-au scos pe agresori din mulțime.
