Petre Roman, audiat la Parchetul Militar în dosarul Revoluţiei
Petre Roman, fostul premier al României, a fost audiat , miercuri dimineaţă, la Parchetul General în Dosarul Revoluției din 1989, potrivit Realitatea TV.
Surse judiciare spun ca Petre Roman are calitatea de martor în dosarul Revoluţiei din 1989. Procurorii sunt interesați sa afle cum a obtinut acesta calitatea de premier. Fostul premier a fost citat pentru a da explicatii scrise la Parchetul General. Fost lider al FSN, considerat mâna dreaptă a lui Ion Iliescu, Petre Roman a fost citat pentru că procurorii vor să obțină o declarație scrisă a acestuia. Fostul lider FSN are și calitatea de inculpat în dosarul Mineriadei.
Ultimul martor audiat în dosarul Revoluţiei a fost actorul Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional Bucureşti, care s-a prezentat la Parchetul General pe 23 februarie. "Sunt foarte bucuros că s-au redeschis aceste dosare. Acum o vreme, trei săptămâni, am fost audiat pe problemele Mineriadei şi acum pentru problemele de la Revoluţie. Este a treia oară când declar. Am fost audiat la cerere, când a fost comisia parlamentară în anii 1997 - 2000, în perioada în care am fost la minister. Apoi, tot la cerere, am făcut declaraţii când generalul Voinea ancheta aceste dosare. Acum sunt chemat tot pe tema asta - dosarul Revoluţiei, de când s-au redeschis dosarele", a spus Caramitru, la sosirea la sediul Parchetului, precizând că a fost chemat în calitate de martor.
Dosarul Revoluţiei, redeschis anul trecut
În iunie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat decizia Parchetului General de redeschidere a urmăririi penale în dosarul Revoluţiei. În aprilie anul trecut, Bogdan Licu, care asigura interimatul funcţiei de procuror general, anunţa redeschiderea anchetei, pe motiv că soluţia de clasare dată în octombrie 2015 de Parchetul Militar este netemeinică şi nelegală, "fiind adoptată pe baza unor cercetări incomplete, cu ignorarea unor informaţii, date şi documente esenţiale referitoare la evenimentele din 1989, aspecte care au condus la stabilirea unei situaţii de fapt incomplete şi, sub unele aspecte, eronate, iar, pe cale de consecinţă, la o greşită încadrare juridică a faptelor, toate acestea zădărnicind aflarea adevărului şi identificarea tuturor făptuitorilor, precum şi a făptuitorilor din spatele făptuitorilor".
