Postul Mare: fără alimente de dulce şi plăceri trupeşti. Ce recomandă medicii
Conform calendarului bisericesc, Postul Paştelui începe astăzi şi se termină pe 27 aprilie. Postul Mare, cum mai este cunoscut, are loc înaintea Învierii Mântuitorului Iisus Hristos şi este cel mai lung şi mai aspru dintre toate cele patru posturi importante.
De astăzi trebuie să fim mai buni! Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor. În cele 47 de zile, credincioşii trebuie să ţină cont de multe interdicţii. În Postul Paştelui sunt două dezlegări la peşte: pe 25 martie, de Bunavestire, şi pe 21 aprilie, de Florii (duminica dinaintea Paştelui).
Postul acesta este cel mai greu, întrucât oamenii trebuie să respecte o serie de restricţii, inclusiv alimentare. În Săptămâna Mare (premergătoare Sfintelor Paşti), postul este şi mai aspru, iar în Vinerea Mare creştinii sunt îndemnaţi să ţină post negru (fără apă şi fără mâncare între răsărit şi asfinţit). În perioada 11 martie-27 aprilie, credincioşii trebuie să se abţină de la multe lucruri, nu doar de la mâncarea de dulce. Ei trebuie să-i ceară iertare lui Dumnezeu pentru păcatele lor, să meargă des la biserică şi să se împace cu persoanele certate.
Nu în ultimul rând, oamenilor le sunt interzise plăcerile trupeşti, pentru că acestea dau naştere păcatului. Poftele trupeşti pot fi biruite doar prin post şi rugăciune. “E perioada în care trebuie să ne gândim la patimile pe care le-a îndurat Domnul Iisus Hristos, iar oamenii trebuie să fie mai buni şi mai miloşi cu cei din jurul lor, căci doar aşa vor putea fi şi ei iertaţi de Dumnezeu”, explică părintele Ramon Eugen Ilie, preot paroh la biserica “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Călăraşi. “Postul reprezintă reţinerea totală de la anumite alimente şi băuturi în scop religios şi moral. Mai mult, creştinii trebuie să se reţină şi de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoţit de cel sufletesc”, adaugă preotul pentru adevarul.ro.
Paştele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă. Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în anul 325. În 2019, Paştele ortodox cade pe 28 aprilie. În urma Sinodului I ecumenic de la Niceea, Biserica de Răsărit a stabilit că durata postului să fie de şapte săptămâni.
Înaintea Învierii, oamenii postesc 40 de zile, asemenea lui Hristos, care, înainte de a-şi începe activitatea de propovăduire a postit 40 de zile şi 40 de nopţi, după care a înfruntat cu succes cele trei ispitiri ale diavolului.
Medicul recomandă mâncare gătită acasă - zacuscă, salată de vinete şi ciorbe
Pentru cei care aleg să ţină post, medicii vin cu câteva sfaturi demne de urmat. Pentru că în această perioadă nu se mănâncă de “dulce” (carne, lapte, ouă, brânză), alimentaţia este una săracă în proteine. Când se presupune că nu consumăm derivate din carne, lapte şi ouă, ar trebui să găsim surse care să le înlocuiască.
Ca exemplu, ar fi tradiţionalele mâncăruri făcute din fasole boabe, care preparate corect ne vor aduce o cantitate suficientă de proteine, nu aşa cum ar face produsele de origine animală. De asemenea, nucile, care sunt bogate în proteine, sau alte leguminoase, ca mazărea, năutul şi lintea, ne ajută să trecem cu bine peste această perioadă, sa nu luăm kilograme în plus şi să nu ne dezechilibrăm nutriţional. Mai mult, legumele şi fructele de sezon sunt o sursă foarte bună de vitamine, de minerale şi de antioxidanţi, care ne ajută şi în procesul de detoxifiere.
“Celor care aleg să ţină post, le recomand să nu consume produse din comerţ, gen pate vegetal, ci doar mâncare gătită în casă: zacuscă, salată de vinete, salată de cartofi cu ceapă, supe, ciorbe şi gemuri”, spune Daniela Cantaragiu, medic de familie.
Pentru bătrâni, persoane cu afecţiuni cardiovasculare, diabetici, anemici, copii în creştere până la 16 ani şi pacienţi oncologici, postul nu este idicat. Deoarece alimentaţia este una săracă în proteine şi conţine doar glucide, bolile se pot agrava. E mai bine să fie prudenţi decât să complice bolile de care suferă, atenţionează medicul.
