Povestea emoționantă a unei românce, adoptată în SUA: „Mami, te-am iertat”
O tânără româncă adoptată de o familie americană la scurt timp după naștere își caută cu disperare părinții naturali. Vrea să le spună în față că i-a iertat, că duce o viață frumoasă și că vrea să îi fie alături în fața altarului. Iată povestea cutremurătoare a lui Emily Sampson, care în 1990 purta numele românesc Cristina Petrache.
Acum 28 de ani, mama ei o strângea pentru ultima dată în brațe. O fotografie păstrată cu sfințenie în tot acești ani stă mărturie dramei unei mame. Avea doar șase luni când părinții au decis s-o dea spre adopție unei familii americane.
Azi, Emily Sampson nu știe mai nimic despre Cristina Petrache, fata care a purtat acest nume doar câteva luni după naștere. Știe însă câteva lucruri esențiale despre părinții ei naturali și speră ca ele să fie suficiente pentru a o ajuta să-i găsească.
„Părinții mei români se numesc Virginia și Constantin Petrache. Știu că am un frate mai mare și o soră. Tot ce mai știu despre ea e că o cheamă Gabriela. Familia mea a trăit într-o garsonieră sau într-un apartement cu două camere în București, nu știu exact unde, știu doar că erau săraci. Mama mea naturală nu a vrut să mă dea spre adopție, dar nu a a vut de ales fiindcă nu avea cu ce să mă hrănească. Mi-a scris o scrisoare la acea vreme, pe care eu am tradus-o abia când am ajuns la vârsta maturității. Îmi spunea că îi e foarte rău și îmi cerea să o caut când voi crește mare. M-a iubit foarte mult”, a declarat pentru Click! tânăra de 28 de ani.
Deși a fost îndepărată din sânul familiei, Emily nu-și condamnă părinții naturali pentru decizia luată. A câștigat ceva din această experiență: maturitate și o înțelegere profundă a lucrurilor. Nu ar fi reușit fără părinții adoptivi, care i-au spus dintotdeauna că undeva în România încă două două inimi bat pentru ea.
„Părinții mei adoptivi se numesc Priscilla și David Sampson. Când m-au adoptat pe mine, în 1990, ei aveau în jur de 40 de ani. Ei mi-au spus încă de mică faptul că m-au adoptat, cât de mult a suferit mama mea că a trebuit să renunțe la mine și cât m-a iubit. La fiecare zi de naștere a mea, mama mea adoptivă îmi spunea: mama ta te iubește și se gândește la tine chiar acum. Asta m-a făcut să mă simt specială. Dar, da, a fost greu să le spun celor de la școală că eram adoptată. Copiii se amuzau pe seama mea”, ne-a spus Emily.
Tânăra a aflat totul din gura noilor ei părinți. I-au povestit cum au ajuns să intre în viața lor, cum i-au cunoscut părinții naturali și cât de greu le-a fost acestora să se despartă de ea.
„Părinții mei adoptivi au venit în România ca să mă ia. Știu că mama mea adoptivă s-a întâlnit cu mama mea naturală. Am o fotografie cu ele două și cu mine la mijloc, făcută într-un parc. E un moment emoționant. Părinții mei adoptivi au mai adoptat un băiat, care e dintr-o altă familie. El a fost fratele meu atâția ani. Ne-au luat pe amândoi și în acest timp am trăit în California”, mărturisește tânăra.
Această fotografie e făcută, cel mai probabil, în Parcul Herăstrău, cu puțin timp înainte de adopția efectivă.
Emily are mai multe motive pentru care vrea să dezvolte o relație cu părinții ei naturali. „Vreau să-i găsesc pentru vreau să-i cunosc. I-am iertat. Am avut parte de o viață grozavă și binecuvântată. Vreau să-i cunosc în persoană, să vorbesc cu ei, să avem o relație. Dacă vor și ei asta, firește. Sunt pregătită pentru orice are Dumnezeu pentru mine. Aș vrea să aflu toată povestea, din gura lor, și de ce m-au dat spre adopție. Aș vrea să știu ce a mai făcut mama de când am plecat și aș vrea să-i ajut, dacă pot și dacă au nevoie. Aș vrea să le spun că am avut o viață grozavă și că știu că le-a fost greu atunci când n-au părăsit. Dar așa e viața, am crescut acum și sunt pe punctul de a mă căsători. Vreau să-mi găsesc părinții și să-i invit la nuntă, care va avea loc în iunie. Ar fi grozav să-i am aproape”, ne spune Emily.
În SUA a absolvit un liceu și o școală de frizerie și coafor. După absolvire a lucrat într-un salon de înfrumusețare din Michigan, dar la scurt timp a ajus să conducă un salon, la vârsta de 20 de ami. „Îmi iubesc slujba, îmi place să-i fac pe oameni să se simtă minunați în pielea lor. Aranjez părul, mă pricep la machiaj și la vopsit părul, la manichiură și pedichiură, fac de toate. Fac asta de zece ani. Acum lucrez la un salon deținut de soacra mea. Ea m-a învățat să remodelez sprâncenele. Logondicul meu e indian, ne căsătorim în iunie. Viața noastră e frumoasă, ne-am cumpărat prima noastră casă acum doi ani. Aș vrea să am și familia mea naturală alături de mine. Ei vor avea tot suportul meu și al familiei mele actuale. Dumnezeu e bun și lucrează în feluri misterioase. Mă rog ca părinții mei să fie sănătoși și în viață ca să-i pot găsi”, spune Emily.
Dacă aveți informații care ne-ar putea ajuta să-i identificăm pe părinții lui Emily (Cristina), nu ezitați să ne contactați la redactie@click.ro!
