PSD, neînvins de 30 de ani, însă nu are cu cine forma majoritatea parlamentară
PSD a obţinut cele mai multe voturi la alegerile parlamentare 2020, la Camera Deputaţilor, 29,46%, urmat de PNL – 25,06%, USR - PLUS – 15,07 %, AUR - 8,40%, UDMR – 6,29%, iar PMP – 4,69% şi Pro România – 4,19% se situează sub pragul electoral, potrivit datelor anunţate luni, 7 decembrie, de Biroul Electoral Central după centralizarea a 90% din voturi. Şi la Senat situaţia e similară. Dar degeaba câştigă PSD, pentru că nu va avea cu cine face majoritate în Parlament. Negocierile se duc între PNL, USR-PLUS, UDMR şi PMP.
PSD nu a pierdut niciodată alegerile parlamentare din 1990 până în 2020. Cristian Tudor Popescu a explicat foarte clar situaţia fiecărui scrutin de la Revoluţie până acum: ”1990 - n-avem ce discuta, FSN - 67 la sută; 1992 - la fel, PSD câştigă sub forma de atunci, FDSN; în 1996, a câştigat tot PSD ca partid, a avut cele mai multe voturi, însă s-a realizat coaliţia cu Convenţia Democrată care a intrat la guvernare; în 2000 câştigă din nou PSD; în 2004 câştigă din nou PSD, ca număr de voturi a avut cele mai multe la parlamentare, dar Traian Băsescu, soluţia imorală, coaliţia şi n-au intrat la guvernare, dar la voturi au câştigat; în 2008, iarăşi, au fost practic la egalitate cu PDL, cu care au şi intrat la guvernare; USL în 2012 - din nou PSD la guvernare câştigător; de 2016 ce să mai vorbim! Deci, acum ar însemna că încă o dată PSD nu pierde la alegeri, chiar dacă nu va face guvernarea acum şi are şanse mici să facă guvernarea, pentru că preşedintele Iohannis nu va nominaliza un premier de la PSD”, a adăugat gazetarul la Digi24. Cu toate acestea însă PSD nu va putea face majoritate în Parlament şi ieri au comentat astfel: aceste alegeri parlamentare pot fi considerate „un referendum”, iar preşedintele Klaus Iohannis „trebuie să înţeleagă mesajul votului şi să asculte voinţa românilor”. „Altfel, mandatul lui şi al oricărei formule guvernamentale formată de Orban şi partidele de dreapta va fi lipsit de legitimitate”, susţin social-democraţii.
Condiţiile USR-PLUS pentru un guvern cu PNL
De cealaltă parte însă, premierul Ludovic Orban a afirmat duminică seara că poate fi formată o majoritate parlamentară cu USR-PLUS, UDMR şi PMP. Liderul liberalilor a adăugat că Parlamentul nou, rezultat în urma alegerilor, se va întruni pe 21-22 decembrie şi speră ca într-un timp cât mai scurt, după depunerea jurământului de către aleşi, să se poată ajunge la prezentarea unei formule de guvernare şi un program de guvernare.
Confirmarea a venit şi de la Dacian Cioloş, care a anunţat ieri că USR-PLUS este gata să negocieze formarea unei coaliţii de guvernare alături de PNL, UDMR şi PMP, iar referitor la viitorul premier acesta trebuie să fie „un candidat credibil”. Întrebat dacă se consideră mai credibil ca actualul premier, Cioloş a replicat: „Haideţi să nu intrăm în discuţii de genul acesta. Am intrat în campanie electorală angajându-mă la această responsabilitate. Vor fi negocieri între partide. Nu cred că asta e acuma, care e mai tare decât celălalt”. Dar pun câteva condiţii: votarea în Parlament a iniţiativei „Fără penali în funcţii publice” şi organizarea unui referendum pentru schimbarea Constituţiei, în primele trei luni de la încheierea pandemiei, eliminarea tuturor pensiilor speciale pentru parlamentari şi primari, cât şi alegerea edililor în două tururi, se numără printre măsurile cu care USR-PLUS va intra în negocierile cu PNL, PMP şi UDMR, în vederea formării unei majorităţi.
Şi UDMR intră la guvernare cu PNL
UDMR va fi cheia viitoarei majorităţi parlamentare. Formaţiunea maghiară a decis să intre la guvernare alături de PNL şi USR PLUS, susţin surse politice pentru Adevărul. Formaţiunea maghiară îşi doreşte să revină efectiv la putere într-un guvern liberal, în ciuda disensiunilor dintre Kelemen Hunor şi preşedintele Klaus Iohannis. Liderii UDMR nu mai sunt dispuşi să susţină viitorul guvern doar în schimbul unor funcţii pe plan local şi a banilor din PNDL. Ultima dată, UDMR a fost la guvernare în 2014, în cabinetul condus de Victor Ponta. Liderii UDMR vor cere la negocieri trei portofolii: Cultura, Mediul şi Sănătatea, susţin surse politice pentru Adevărul. Miza e Ministerul Culturii, portofoliu râvnit chiar de liderul partidului Kelemen Hunor. Şansele ca PNL să cedeze Ministerul Sănătăţii sunt infime, prin urmare UDMR ar mai putea primi Ministerul Mediului.
Cine ar putea fi viitorul premier
Preşedintele Klaus Iohannis îl va propune premier tot pe Ludovic Orban, în ciuda faptului că PNL a pierdut alegerile parlamentare, susţin surse politice pentru Adevărul. PSD va merge la Cotroceni cu Alexandru Rafila, însă social-democraţii nu pot strânge o majoritate, deşi au câştigat scrutinul. Noua majoritate va fi PNL-USR PLUS-PMP-UDMR, care va însuma peste 55% în legislativ.
Ce PSD-işti pierd scaunul din Parlament
PSD numără în acest moment 132 de deputaţi. Dintre aceştia, doar 48 mai ocupă un loc eligibil pentru alegerile parlamentare: 60 n-au mai prins deloc lista de candidaţi, în timp ce 24 sunt pe un loc considerat neeligibil de conducerea partidului, arată cifrele obţinute de „Adevărul“. Printre numele importante rămase pe dinafară se numără: Florin Iordache, autorul celebrei OUG 13, care l-ar fi salvat pe Liviu Dragnea de puşcărie, Eugen Nicolicea, unul dintre măcelarii legilor Justiţiei în era Dragnea, a fost parlamentar fără încetare din 1992; Doina Pană, fost ministru al Apelor, rămasă în istorie după ce, la inundaţiile din Teleorman din primăvara anului 2014, premierul Victor Ponta a întrebat-o: „Ce faci, fă Doina, aveai chef de nişte inundaţii?“; Cătălin Rădulescu, cunoscut ca deputatul Mitralieră.
La Senat, dintr-un total de 69 de actuali senatori, doar 26 se mai regăsesc pe un loc eligibil pe lista PSD, 5 pe locuri considerate neeligibile, iar 38 au rămas cu totul pe dinafară. În capul maziliţilor: Ecaterina Andronescu, după un sfert de secol în prima linie a PSD, din postura de parlamentar sau de ministru; Carmen Dan a fost trasă pe linie moartă pentru fidelitatea faţă de Liviu Dragnea; Liviu Marian Pop, zis „genunche“, n-a mai fost răsplătit de partid, în ciuda determinării cu care a apărat partidul la TV, indiferent de subiect; Radu Preda, o tânără speranţă a PSD, a fost lăsat de Marcel Ciolacu în afara listei, deşi era liderul senatorilor social-democraţi.
Medicii, noile stele social-democrate
PSD şi-a betonat lista de la parlamentare cu medici: Alexandru Rafila deschide lista la Camera Deputaţilor în Bucureşti, în timp ce Adrian Streinu Cercel e pe locul doi la Senat, tot în Capitală, după Gabriela Firea. În ţară, fostul ministru al Sănătăţii în Guvernul Cioloş, Patriciu Achimaş-Cadariu, candidează la Camera Deputaţilor din partea PSD Cluj. Rectorul Universităţii de Medicină din Târgu Mureş, Leonard Azamfirei, va candida şi el pentru un mandat de deputat. Directorul Spitalului Colentina, Remus Mihalcea, va deschide lista PSD pentru Camera Deputaţilor în Argeş. De asemenea, în judeţul Bacău lista pentru Senat va fi deschisă de Bianca Purcărin, medic la Spitalul Judeţean de Urgenţă.
