Regele Mihai I și Regina Ana, o poveste de iubire fără egal
Regele Mihai I al României a murit astăzi, 5 decembrie, la vârsta de 96 de ani. Bolnav de cancer, Majestatea Sa a fost internat de mai multe săptămâni într-o clinică din Elveția, într-o stare de accentuată slăbiciune fizică, după ce suferise o intervenție chirurgicală. Regele a murit la reședința sa privată din Elveția, la ora 13:00 a României. Ultimul rege al României, Mihai I, a traversat în viața sa nu doar o perioadă istorică foarte tulbure, care l-a ținut departe de propria țară aproape 50 de ani (1947 – 1997), dar a trăit și o poveste de iubire fără egal.
Între el și aleasa inimii sale, Ana de Bourbon-Parma, devenită ulterior prin căsătorie Regina Ana de România, s-a născut încă din prima clipă o relație cu totul specială, așa cum numai poveștile clasice sau filmele hollywoodiene de altădată pot descrie.
În fapt, Regele Mihai s-a îndrăgostit de Principesa Ana cu mult înainte de a o cunoaște personal. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cinematografele de la București prezentau, înainte de film, scurte reportaje de știri, cea mai mare parte de pe front. Într-o bună zi Regele Mihai, aflat în sala de cinema a Palatului Regal, a văzut într-un reportaj de război din Maroc (1943), câteva secunde cu chipul Principesei Ana de Bourbon Parma, care lucra ca infirmieră pe front. A cerut operatorului să decupeze fotogramele filmului și să le transforme în mici fotografii, pe care le-a păstrat apoi, în mare discreție.
Mihai a păstrat acest secret vreme de patru ani, când destinul a decis că e vremea să-și întâlnească aleasa inimii. Iar acest lucru s-a întâmplat la nunta Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu Ducele de Edinburgh, care a avut loc la 20 noiembrie 1947, la Londra, acolo unde atât Regele Mihai, cât și Ana de Bourbon-Parma fuseseră invitați. Cu doar doi ani mai înainte Regina Ana revenise în viața civilă, după ce fusese decorată cu Crucea de Război a Republicii Franceze și avansată la gradul de locotenent.
Când l-a văzut prima dată pe cel care avea să-i devină soț, Ana de Bourbon-Parma s-a fâsticit și l-a salutat militărește, lovindu-și puternic câlcâiele, în cel mai curat stil cazon. După care, realizând cele făcute, a părăsit imediat încăperea. Șapte luni mai târziu cei doi s-au căsătorit, în iunie 1948, la Atena.
Deja alesul inimii sale nu mai era rege, Mihai fiind forțat să abdice de regimul comunist de la București la 30 decembrie 1947. La 24 de ani, Ana de Bourbon-Parma nu a ezitat să-și urmeze soțul în exil, un exil care le-a purtat pașii atât în Marea Britanie, unde au locuit între 1950 și 1956, cât și în Elveția, fie la Lausanne, fie la Versoix. Pe de altă parte, cei doi au trebuit să înfrunte nu doar prejudecățile celei de–a doua jumătăți de secol XX, dar și dogmele principalelor Biserici Creștine, Mihai I fiind ortodox, iar Regina Ana, catolică. Unirea conjugală dintre cei doi nu se putea face, cum de altfel nu se poate face nici azi într-un caz similar, decât încălcând învățătura uneia dintre cele două Biserici, ceea ce atrage după sine excomunicarea, adică eliminarea celui în cauză din rândul Bisericii sale, atât în lumea aceasta, cât și în cea ce va veni. Cea care și-a asumat toate consecințele acestui act a fost Ana de Bourbon-Parma, care a trăit alături de marea sa iubire, dar „în război” cu propria Biserică vreme de 16 ani. În 1966, cei doi și-au reînnoit jurămintele de căsătorie, de data aceasta într-o biserică catolică, ceea ce a permis revenirea Reginei Ana în rândul celei mai mari comunități creștine de pe mapamond.
Povestea lor de dragoste s-a construit zi după zi. E de remarcat, printre altele, că singura perioadă, în cei 68 de ani de căsătorie, în care cei doi au stat separați mai mult de câteva săptămâni, s-a consumat între 1964 și 1973, atunci când Regele Mihai a lucrat ca broker autorizat la Bursa din New York, o meserie care nu i-a fost niciodată pe plac.
Altfel, aleasa inimii sale i-a împărtășit inclusiv pasiunea pentru automobile, lucru mai rar întâlnit în lumea sensibilității feminine.
Cei doi au sărbătorit, rând pe rând, „nunta de argint”, la 10 iunie 1973, în Germania, apoi pe cea „de aur”, în iunie 1998, în Franța, apoi pe cea „de diamant”, între 10 și 12 iunie 2008, în România, la București și la Sinaia, pentru ca în iunie 2013 s-o marcheze și pe cea „de safir”, la împlinirea a 65 de ani de mariaj.
Povestea lor de iubire a murit la 1 august 2016, o dată cu plecarea din această lume a Reginei Ana. Astăzi pleacă pe același drum și ultimul rege al României. Cei doi se vor odihni unul lângă celălalt în noua necropolă regală de la Curtea de Argeș, fiind de departe cel mai longeviv cuplu de demnitari din întreaga noastră istorie.
Cei care i-au cunoscut nu au pregetat niciodată să afirme că alături de iubirea comună pe care au împărtășit-o i-au ajutat să rămână împreună, în ciuda tuturor condițiilor, demnitatea și modestia ce i-a caracterizat în egală măsură. Doi oameni cărora nu le-au plăcut nici destăinurile cu caracter personal și nici cuvintele meșteșugite. Pentru ei clasicul și, deopotrivă, banalul, „te iubesc” acoperea o viață și o lume întreagă!
