Registrul agresorilor sexuali. Violatorii, pedofilii și proxeneții apar într-o bază de date
Agresorii sexuali sunt de acum în vizorul autorităților. Nu mai puțin de 45.000 de violatori, pedofili și proxeneți vor apărea până la finalul acestui an într-un registru, la care vor avea acces toate instituțiile competente.
Poliția Română va implementa, până la data de 31 decembrie 2020, Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor.
O echipă de specialiști din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române lucrează pentru punerea în practică a prevederilor Legii nr. 118/2019.
Registrul național automatizat a fost organizat în scopul prevenirii și combaterii faptelor de natură sexuală, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, prevăzute și pedepsite de legea penală.
Infracțiunile vizate în Registrul agresorilor
Autorii infracțiunilor de trafic de persoane, trafic de minori, proxenetism, exploatare a cerșetoriei, folosire a unui minor în scop de cerșetorie, folosire a serviciilor unei persoane exploatate, folosire a prostituției infantile, viol, agresiune sexuală, act sexual cu un minor, corupere sexuală a minorilor, racolare a minorilor, hărțuire sexuală, folosire abuzivă a funcției în scop sexual, pornografie infantilă, ultraj contra bunelor moravuri și incest vor fi consemnați în acest Registru.
Cum va funcționa Registrul agresorilor
Registrul central va funcționa în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, în care se va ține evidența următoarelor persoane:
• persoanele fizice condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal, precum și a celor față de care au fost dispuse măsuri procesual-penale în legătură cu infracțiunile de mai sus;
• persoanele de cetățenie română despre care s-au primit comunicări de luare în evidență din partea autorităților din state membre UE, dar și a autorităților competente din statele terțe, cu privire la săvârșirea unei infracțiuni sexuale;
• persoanele născute în străinătate despre care exista informații că ar fi săvârșit astfel de infracțiuni;
Nu vor fi trecute în Registru persoanele care erau minore la data comiterii faptei, cu excepția cazurilor în care instanța de judecată dispune acest lucru în mod expres.
La nivel central, Direcția Cazier Judiciar, Statistică și Evidențe Operative va gestiona activitățile specifice Registrului.
Autoritățile române vor putea solicita informații și date, potrivit prezentei legi, autorităților competente din statele membre sau statele terțe, prin Direcția Cazier Judiciar, Statistică și Evidențe Operative (dacă solicitările vizează cazierul judiciar), dar și prin canalele de cooperare polițienească internațională sau de cooperare judiciară în materie penală. Până în prezent, peste 45.000 de persoane apar în registru.
Salariații care lucrează cu copiii, verificați în Registrul agresorilor
Salariații care lucrează cu copiii sau persoanele vulnerabile sunt obligați la angajare să aibă așa-numitul Certificat de Integritate Comportamentală. Acesta atestă dacă persoana în cauză este sau nu pe lista agresorilor. E
ste o adeverință valabilă șase luni de la eliberare.
Până acum, au fost eliberate peste 180.000 de adeverințe, pentru că legea privind Registrul Agresorilor a fost promulgată anul trecut în vară. Dar sub 1% au fost solicitări din parte acelor care au comis una dintre cele 15 infracțiuni din listă.
Cine are acces la Registrul agresorilor
Informații privind persoanele înscrise în evidențele cazierului judiciar sau ale Registrului pot fi comunicate doar personal sau prin împuternicit persoanelor fizice solicitante sau instituțiilor abilitate.
La momentul solicitării documentelor prevăzute de cele două legi, persoanele fizice își dau acordul pentru prelucrarea datelor personale doar în scopul eliberării acelor documente și pentru întocmirea unor situații statistice anonimizate.
Obligațiile persoanelor înscrise în Registrul agresorilor
Persoanele înscrise în Registru au obligația de a se prezenta periodic, dar nu mai târziu de o dată la 3 luni, la organele de poliție pentru a comunica informații despre:
• profesia sau activitatea pe care o desfășoară;
• mijloacele de existență;
• persoanele minore, în vârstă, cu dizabilități sau vulnerabile cu care locuiesc sau cu care au intrat în contact, în mod direct și sistematic;
• locurile frecventate, în special unitățile de învățământ, taberele sau spitalele de copii;
• adresa unde locuiesc;
• modalitatea de comunicare cu polițiștii specializați.
De asemenea, acestea sunt bligate să anunțe, în prealabil, Poliției, orice deplasare din localitatea de domiciliu, mai lungă de 15 zile (inclusiv localitatea de destinație, scopul și perioada deplasării, dar și mijlocul de transport folosit).
Totodată, trebuie să se prezinte, în termen de maximum 3 zile, la unitatea de Poliție unde își vor stabili locuința, pentru a fi luați în evidență.
Polițiștii vor desfășura periodic, dar nu mai târziu de o dată la 3 luni, în condiții de confidențialitate, verificări ale persoanelor înscrise în Registru, pentru a obține informații despre comportamentul celor vizați, modul de obținere a mijloacelor de existență, dar și pentru actualizarea bazelor de date ale Poliției Române.
Prelevarea probelor biologice în penitenciare
Institutul Național de Criminalistică, ca administrator al Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, a inițiat procedura de trimitere către structurile responsabile a kiturilor de recoltare a probelor biologice persoanele condamnate, aflate în închisoare.
După procesarea probelor biologice de referință, pe fluxul de lucru specific de laborator, acestea vor fi introduse în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
Cum se face înregistrarea în Registrul agresorilor
• automat, prin preluarea în acest sistem de evidență a informațiilor introduse în evidențele cazierului judiciar privind persoanele care săvârșesc astfel de infracțiuni;
• nominal, prin înscrierea datelor cu caracter personal și a datelor judiciare ale persoanelor vizate (se realizează de către Direcția Cazier Judiciar, Statistică și Evidențe Operative, în urma informațiilor oficiale primite de la autoritățile străine competente).
Cu pot fi scoase persoanele din Registrul agresorilor
• faptele pe care le-au săvârșit nu mai sunt prevăzute de lege ca infracțiuni;
• s-a dispus renunțarea la urmărirea penală sau clasarea față de ele ori s-a pronunțat o hotărâre definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal;
• au trecut 10 ani de la data când s-a pronunțat o hotărâre definitivă de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei și nu s-a dispus amânarea sau revocarea acesteia;
• au trecut 20 de ani de la data introducerii în Registru, dacă pedeapsa aplicată este de cel mult 5 ani;
• la împlinirea vârstei de 85 de ani, dacă pedeapsa aplicată este mai mare de 5 ani;
• au decedat.
Scoaterea din evidența cazierului judiciar a persoanelor fizice nu produce efecte asupra datelor din Registru.
Grațierea, prescripția executării pedepsei, amnistia sau reabilitarea persoanelor înscrise în Registru nu conduc la scoaterea acestora din evidența sistemului.
Certificatul de integritate comportamentală
Certificatul de integritate comportamentală reprezintă documentul eliberat persoanelor fizice și atestă lipsa înscrierilor în Registru sau, după caz, datele și informațiile înscrise în sistem, cu privire la acestea.
Certificatul de integritate comportamentală este valabil 6 luni de la data eliberării și se poate obține în aceleași condiții precum cazierul judiciar.
În acest document se notează toate datele existente în Registru cu privire la persoana în cauză, conform prevederilor legale în vigoare referitoare la protecția datelor cu caracter personal.
