Șapte soluții pentru haosul din București. Cum vor edilii să ne scape de poluare și aglomerație
Un tânăr din provincie dornic de afirmare în capitala României nu mai are azi motive întemeiate să se stabilească aici. Expasiunea haotică a orașului de pe Dâmbovița, completată de oportunitățile tot mai mari oferite e celelalte mari orașe, nu recomandă Capitala drept un loc de începere a unei vieți noi. În încercarea disperată de a mai salva ceva, Primăria generală a întocmit un plan îndrăzneț de sporire a calității vieții locuitorilor.
Bucureștiul este zilnic o victimă a expasiunii sale rapide. Orașul se extinde pe verticală cu o viteză amețitoare, iar autoritățile nu țin pasul cu ritmul său de dezvoltare. Tot mai mulți români din provincie se mută în Capitală, atrași de mirajul unei vieți mai bune. După ani de stagnare a pieței construcțiilor, cartiere rezidențiale și centre de afaceri se ridică din pământ, deși n-au drumuri publice sau rute de transport. Numărul de autovehicule aflate în trafic, cele mai multe mașini rulate din import, crește de la o lună la alta, iar statul nu poate stopa acest fenomen. Primăria Capitalei pare și ea sufocată de viața care pulsează în urbea dâmbovițeană. În încercarea disperată de a mai salva ceva, edilii au întocmit un plan de măsuri care trebuie luate în vederea fluidizării traficului și reducerii poluării. Iată șapte soluții care se regăsesc în Planul Integrat de Calitate a Aerului!
1.Restricționarea accesului auto în centru
În zona cuprinsă între Piața Victoriei, str. Mihai Eminescu, str. Traian, Parcul Carol și str. Buzești vor putea circula doar autovehicule care se încadrează în norma de poluare Euro 5. Modelul este preluat din Germania, unde zonele centrale ale marilor orașe sunt accesibile doar mașinilor care nu poluează. Problema este că peste 70% din autoturismele înmatriculate acum în București n-ar mai avea acces în zona amintită. În plus se dorește fluidizarea traficului prin finalizarea sistemului de management al traficului, ceea ce înseamnă, în primă etapă, semaforizarea inteligentă a 59 de intersecții din oraș.
2.Stimularea folosirii transportului public
Aici sunt vizate mai multe măsuri, printre care se numără modernizarea tuturor liniilor de tramvai, cumpărarea de autobuze electrice și realizarea a 100 de kilometri de piste de biciclete. Pentru acest ultim proiect există bani, dar și trasee deja desenate. Implementarea a fost trecută la capitolul „urmează să facem”. Mai mult, edilii Capitalei vizează introducerea unei linii de transport public (linia verde) care să lege zonele de interes administrativ ale orașului. Adică, o linie de autobuze care să fie folosite de bucureșteni pentru a se deplasa la primării, prefectură, la sediile ANAF și alte instituții de interes public, pentru rezolvarea problemelor de zi cu zi. Un astfel de sistem funcționează în capitala Belgiei, Bruxelles, și asigură acces la toate instituțiile europene. Ideea aparține directorului executiv al Autorității Metropolitane de Transport, Aura Răducu, fost ministru al Fondurilor Europene în Guvernul Cioloș. Răducu a fost cooptată de primarul general Gabriela Firea în echipa de experți care lucrează la Planul Integrat de Calitate a Aerului.
3.Modernizarea și extinderea sistemului rutier
Orașul este supraaglomerat la orele de vârf și din cauza străzilor înguste, care nu pot prelua valori de trafic mari, care nu au fost anticipate la darea lor în folosință. Municipalitatea se chinuie de peste 15 ani să închidă inelul median de circulație, prin realizarea unor proiecte majore de infrastructură, însă în 2018 acest deziderat este tot în stadiu de proiect. Printre priorități se numără și supralărgirea Șoselei Fabrica de Glucoză (Sectorul 2), arteră vitală în decongestionarea traficului în partea de nord-est după realizarea conexiunii Autostrăzii 3 cu strada Petricani.
4.Benzi unice pentru autobuze
Proiectul, început anul trecut, a fost amânat din cauza momentului prost ales pentru lansare. Acum figurează în cadrul planului de acțiune amintit, însă fără dată de implementare.
5.Parcări cu plată pe toate străzile
În viziunea municipalității, nici un loc în care bucureșteanul își poate lăsa mașina temporar n-ar mai trebui să fie gratuit. Așa că, de anul viitor, toate străzile din oraș ar putea avea amenajate locuri de parcare cu taxă. În prezent, banda I de circulație joacă rol de parcare, însă nimeni nu plătește pentru ocuparea ei.
6.Întinerirea parcului auto
În prezent, mai mult de jumătate din autovehiculele din capitală au o vechime mai mare de șase ani. Deși își propune să elimine autoturismele vechi din oraș, Municipalitatea nu precizează cum intenționează să facă asta. Această prerogativă aparține Ministerului Mediului, care poate descuraja achizița de autovehicule rulate prin taxarea nivelului de poluare. Însă, România a fost nevoită să renunțe la celebra taxă de poluare, care era aberantă în cele mai multe cazuri. Dar, instituirea unui timbru de mediu se afkă și acum pe masa guvernanților.
7.Extinderea spațiilor verzi
Sunt vizate măsuri de amenajare gazon și plantare de arbori și arbuști pe suprafețe de teren degradate (peste 318 ha).
