Şase suflete într-o cutie de chibrituri. Cum îşi creşte bătrânica strănepoţii
O garsonieră minusculă dintr-un bloc din Slobozia e adăpost pentru o străbunică şi pentru cinci prichindei. Împovărată de griji şi de sărăcie, Ioana Bolindeţ (72 de ani) e şi mamă, şi tată pentru cinci micuţi. Bătrâna cu suflet mare visează cu ochii deschişi la momentul în care copiii vor creşte şi vor ajunge departe.
La parterul blocului G7 din Slobozia, într-o garsonieră cât o cutie de chibrituri, bătrâna Ioana Bolindeţ (72 de ani) stă rezemată pe marginea patului şi-i soarbe din ochi pe strănepoţii care-şi fac temele pentru şcoală. De mai bine de un an, de când tatăl copiilor şi-a luat lumea-n cap, cele şase suflete împart spaţiul îngust şi plin de igrasie. Nici când erau acasă, în satul Miloşeşti, micuţii n-au avut parte de un trai mai bun. „A bătut-o pe nepoata mea, mama copiilor, până a băgat-o în spital. A lăsat-o cu datorii la bancă şi a plecat. Mi-a fost milă de copilaşi şi am eu grijă cu ei”, povesteşte încet bătrâna, frângându-şi mâinile. Mama copiilor locuieşte tot în Slobozia şi doar îi vizitează uneori.
"Mi se rupe sufletul când îi văd aşa"
În fiecare zi, cu trupul măcinat de boli, străbunica îi duce pe strănepoţi la şcoală sau la grădiniţă. Revine apoi acasă, pentru a le pregăti masa de prânz, cu puţinii bănuţi pe care-i are. Uneori apelează ruşinată la mila vecinilor de pe scară. „Sunt multe guri de hrănit şi nu am posibilităţi. Dar îi învăţ că trebuie să meargă la şcoală, ca să ajungă oameni mari şi ca să scape de sărăcie”, adaugă ea, cu ochii licărind de speranţă.
Nu puţine au fost dăţile în care femeia a fost nevoită să doarmă pe marginea patului. „Îi las pe ei să se aşeze, fiecare după cum vrea, apoi îi acopăr cu plapuma. Dacă mai rămâne loc, mă bag şi eu lângă ei, dacă nu, stau aşa, pe margine, şi dorm. Mă trezesc, îi mângâi, plâng de mila lor. Mi se rupe sufletul când îi văd aşa, dar nu puteam să-i las pe drumuri”, încheie Ioana Bolindeţ.
De la Moş Crăciun aşteaptă acuarele şi creioane colorate
Mihai (7 ani) şi Denisa (6 ani), cei mai mari dintre strănepoţii Ioanei Bolindeţ, sunt foarte ambiţioşi. Băiatul visează să ajungă medic, iar fetiţa vrea să devină pictoriţă. Ştiu că fără şcoală nu se poate, aşa că în carnetele lor şi-au făcut doar note bune. „Mie îmi place la şcoală şi vreau să mă fac doctor. O să am grijă de toţi oamenii bolnavi din lume”, zâmbeşte băieţelul. „Eu aştept de la Moş Crăciun acuarele şi creioane colorate, ca să desenez şi să pictez. O să mă fac pictoriţă când voi fi mare”, completează fetiţa.
