Schimbare majoră pentru bugetari de la 1 ianuarie 2027. Cine ar putea primi salarii mai mari prin noua lege a salarizării

Proiectul noii Legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost publicat în dezbatere de Ministerul Muncii și intră în etapa finală înainte de a ajunge în Parlament. Documentul stabilește modul în care vor fi calculate salariile bugetarilor, introduce un nou sistem de gradații și promite corectarea unor diferențe salariale din sistemul public.

40% din angajații de la stat vor câștiga bani în plus / foto: arhiva Click!

Legea vizează aproximativ 1,2 milioane de angajați din sectorul bugetar și, potrivit proiectului, ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Urmează discuțiile finale între partide

Săptămâna viitoare sunt programate ultimele întâlniri dintre reprezentanții partidelor, în cadrul cărora va fi stabilită forma finală a proiectului și va fi căutat un acord politic înainte ca legea să fie trimisă în Parlament.

Până atunci, documentul publicat de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, va fi analizat de toate formațiunile politice.

Potrivit informațiilor apărute până acum, în unele domenii, precum educația sau personalul auxiliar din justiție, sunt prevăzute majorări salariale. În același timp, modificările propuse ar putea genera și nemulțumiri, în condițiile în care actualele grile de salarizare urmează să fie reorganizate.

Cum vor fi calculate salariile

Proiectul introduce șase gradații de vechime, fiecare funcție și fiecare grad profesional urmând să fie încadrate în acest sistem.

Gradația 0 este destinată angajaților cu o vechime de până la trei ani și nu aduce nicio majorare salarială.

Cea mai mare creștere este prevăzută pentru gradația 1, destinată persoanelor cu o vechime între trei și cinci ani, unde salariul de bază va crește cu 7,5%. Pentru gradațiile 2 și 3, aferente intervalelor de 5-10 ani și 10-15 ani vechime, majorarea este de 5%, iar pentru gradațiile 4 și 5, acordate după 15 ani de activitate, creșterea este de 2,5%.

Gradația va fi acordată începând cu prima zi a lunii următoare celei în care sunt îndeplinite condițiile de vechime.

Fac excepție funcțiile de demnitate publică, funcțiile de conducere, înalții funcționari publici, precum și personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul penitenciar.

Niciun salariu nu va fi redus

În proiect a fost introdus un articol care prevede că niciun angajat din sectorul public nu va avea salariul diminuat în urma aplicării noii legi.

Astfel, dacă un angajat are în prezent un salariu mai mare decât cel prevăzut în noua grilă, acesta va rămâne înghețat până când nivelul grilei îl va ajunge din urmă. Același principiu se aplică și în cazul în care modificarea sporurilor ar conduce la scăderea venitului net.

Pe baza estimărilor făcute în cadrul discuțiilor cu Comisia Europeană, peste 40% dintre bugetari ar urma să beneficieze de majorări salariale cuprinse între 5% și 20%. În cazul demnitarilor, creșterile salariale vor fi aplicate etapizat, pe parcursul următorilor patru ani.

Singura instituție care nu intră sub incidența noii legi rămâne Banca Națională a României, având statut de instituție independentă.

Proiectul stabilește și modul în care vor fi calculate salariile celor care intră pentru prima dată în sistemul bugetar.

„Pentru personalul nou-încadrat, salariul de bază/indemnizaţia de încadrare se determină prin aplicarea succesivă a majorărilor prevăzute la alin.(3), corespunzător gradaţiei deţinute. Pentru acordarea gradaţiei corespunzătoare tranşei de vechime în muncă, angajatorul va lua în considerare integral şi perioadele lucrate anterior în alte domenii de activitate decât cele bugetare”.

Ce spune ministrul Muncii

Dragoș Pîslaru a precizat că proiectul este rezultatul a 14 sesiuni de consultare desfășurate împreună cu reprezentanții Băncii Mondiale, ai instituțiilor publice și ai sindicatelor, însumând peste 30 de ore de discuții.

„Ca urmare a acestui exerciţiu, am constatat că solicitările din partea sectorului public şi ale sindicatelor au fost în valoare de peste 20 de miliarde de lei. În mod evident, pe structura actuală de angajamente ale României, fiscal-bugetare, lucrul acesta nu poate fi rezolvat”.

Ministrul a explicat că valoarea maximă care poate susține noua lege este de 12,1 miliarde de lei, în conformitate cu angajamentele asumate prin PNRR.

„Am plecat de la acel acord politic de 8 miliarde. Între timp am avut discuţii cu Ministerul de Finanţe, cu Comisia Europeană pentru a explora care este valoarea maximală pe care putea să o aibă acest proiect, astfel încât jalonul să fie îndeplinit şi în acelaşi timp România să aibă resursele pentru a putea susţine parcursul fiscal-bugetar. Valoarea care este derivată şi din forma chiar renegociată a PNRR pe acest Jalon 420 este de 7,3% din PIB, care înseamnă 12,1 miliarde de lei. Aceasta este valoarea maximală”.

Pîslaru a precizat că proiectul rămâne deschis modificărilor până la depunerea sa în Parlament.

„Ne menţinem acest rol de secretariat tehnic la dispoziţia partidelor pentru toată perioada care va preceda, sperăm noi, intrarea în Parlament, depunerea de către partidele politice în Parlament a proiectului şi, evident, ne exprimăm încrederea că acest proiect ar fi adoptat, nu doar pentru cei 770 de milioane de euro care reprezintă valoarea jalonului, ci pentru ca să putem avea o corectare importantă de inechităţi, considerând că sunt anumite aspecte care, în acest moment, în acest draft, merită analizate de partide şi susţinute”.

Noua grilă de salarizare

Proiectul stabilește un raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sistemul bugetar, iar valoarea de referință pentru anul 2027 este de 4.100 de lei.

Grila cuprinde 12 grade salariale, fiecare având un interval propriu de coeficienți. Salariul de bază va fi calculat prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință, la care se vor adăuga, după caz, majorările corespunzătoare gradației de vechime.