Solstițiul de vară din 21 iunie 2020 este strâns legat de sărbătoarea Sânzienelor
Solstițiul de vară al anului 2020 va avea loc duminică, 21 iunie, consemnând începutul verii astronomice. Din acel moment, ziua va tot scădea, vreme de 6 luni, până la celălalt solstițiu, cel de iarnă. Pe de altă parte, solstițiul de vară este asociat, în credințele și tradițiile populare cu practici și ritualuri magice, benefice fertilității și sănătății. Iar influența Sânzienelor (sau Ielele bune) – sărbătorite în 24 iunie – aduc o notă în plus de mister influenței solstițiului de vară asupra oamenilor.
Solstiţiul de vară marchează începutul verii astronomice - care în acest an este fixat a fi duminică, 21 iunie - fiind momentul în care ziua este cea mai lungă, iar noaptea cea mai scurtă. Practic în acest moment, Soarele ajunge în cel mai nordic punct de pe cer şi avem astfel cea mai lungă zi şi cele mai nordice răsărituri şi apusuri. Ziua de 21 iunie este cea mai lungă din an, marcată de o aliniere perfectă a axei Pământului pe direcţia Soarelui. După momentul solstiţiului de vară, durata zilei va începe să scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. În credința populară românească, solstițiul de vară e înconjurat de o aură de mister benefică, de magie, descântece, dar se spune că oamenii care nu respectă Sânzienele, ele se răzbună și aduc probleme.
Solstițiul de vară marchează începutul verii astronomice
Evenimentul este marcat în special de sărbătoarea Sânzienelor, o sărbătoare veche, cu origini păgâne. Începutul verii astronomice , este, totodată și momentul în care Sânzienele, sau „Ielele bune”, încep să umble pe pământ și-n văzduh.În mod normal, ele aduc belșug și contribuie la crearea și închegarea relațiilor amoroase. Este noaptea când fetele își visează alesul. În credinţa populară, acest eveniment mai este asociat cu practicile magice, de fertilitate şi cu ritualurile pentru sănătate.
Denumirea de solstiţiu provine din limba latină şi înseamnă „soarele oprit“, iar evenimentul care ar loc în fiecare an a provocat numeroase mituri şi superstiţii, de-a lungul timpului. În credinţa populară, solstiţiul de vară este favorabil unor magii puternice, care îşi pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări în dragoste, prosperitate sau sănătate. Energia solstiţiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalităţii, creativităţii şi belşugului. Solstiţiul de vară era în vechime şi un prilej de găsire şi folosire a apei magice. Îmbăierea în lacuri sau râuri avea un efect curativ, dar constituia şi un ritual de renaştere. În unele regiuni, spălatul cu roua adunată în ajunul solstiţiului reprezenta o practică magică de frumuseţe, iar în altele, îmbăierea în apa cu ierburi din noaptea solstiţiului reprezenta o cură de refacere a sănătăţii şi vigorii. La români, solstiţiul de vară este apropiat şi legat de sărbătoarea Sânzienelor, marcată pe data de 24 iunie. Sânzienele sunt considerate făpturi magice care au darul de a aduce vindecare oamenilor, parfum şi însuşiri de leac florilor, belşug în câmpii şi fertilitate animalelor. Coroniţele de Sânziene lăsate noaptea afară puteau asigura fetele că vor face nuntă în vară, dacă erau găsite dimineaţa acoperite de rouă. În calendarul popular ziua de 24 iunie este cunoscută şi sub denumirea de "Cap de vară” sau “Drăgaica”, pentru că acum soarele ajunge la apogeu. „Drăgaica” este divinitate agrară, protectoare a lanurilor înspicate de grâu şi a femeilor măritate, sinonimă cu Sânziana.
Solstițiul de vară, perioadă propice pentru fenomene meteo extreme
Solstiţiul de vară este considerat, ca de altfel toate pragurile astronomice, drept punţi între viaţă şi moarte, sterilitate şi fecunditate, rodnicie şi sărăcie. Fiind strand legat de sărbătoarea Sânzienelor, această zi marchează pentru tradiţia spirituală românească momentul când "soarele se odihneşte la amiază”, zi în care sunt realizate numeroase practici magice de fertilitate, fecunditate şi divinaţie. De asemenea, este perioada de început a cositului fânului, de maturizare şi coacere a unor plante cerealiere, precum şi termenul limită când se mai prăşeşte. Este ziua când este culeasă floarea de sânziene, floare ce va fi prinsă în cununi şi ascunse sub perne de către fetele nemăritate pentru a-şi visa ursitul.
De asemenea, în tradiţia populară, se spune că de Sânziene au loc cele mai terifiante forme de manifestare meteorologică. De la căldură năucitoare şi până la furtuni violente cu grad ridicat de distrugere. Există interdicţia de a umbla pe drum pentru că soarele este cel mai puternic, acum este soarele ucigător, cel care omoară. De aceea sunt puse în practică tot felul de descântece şi ritualuri pentru a duce bunăstarea, liniştea şi pacea sufletească, pentru a îndepărta spiritele malefice şi gridnina care distruge tot. În ajunul Sânzienelor, în noaptea de 23/24 iunie este apogeul benefic al tuturor plantelor de leac, acestea având puteri magice. De asemenea, există interdicţii pentru femei, care nu au voie să lucreze în gospodărie, la câmp şi, în general, pentru oameni, de a nu umbla la răscruce de drumuri, în apropierea apelor, prin locuri ascunse, acolo un Zânele te ameţesc prin dansurile lor lascive, ajungând să-ţi ia minţile. Solstiţiul de vară este favorabil unor magii puternice, care îşi pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări în dragoste, prosperitate sau sănătate. Energia solstiţiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalităţii, creativităţii şi belşugului.
