Sorin Oprescu, pus sub control judiciar, poate să lucreze
Sorin Oprescu a scăpat de arestul la domiciliu, este cercetat sub control judiciar şi poate să lucreze la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. Potrivit corespondentului Mediafax, fostul primar al Capitalei nu poate să plece din oraș, trebuie să meargă la Poliţie o dată pe săptămână şi are interdicţie să exercite funcţia de primar
Curtea de Apel Bucureşti a înlocuit arestul la domiciliu cu măsura controlului judiciar pentru primarul suspendat al Capitalei, Sorin Oprescu, începând din 14 ianuarie, când i-a admis contestaţia formulată după ce Tribunalul Bucureşti menţinuse măsura arestului la domiciliu, în dosarul în care este judecat pentru luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu şi constituire a unui grup infracţional organizat.
Potrivit deciziei instanţei, timp de 60 de zile, cât va fi sub control judiciar, Sorin Oprescu are interdicţie să plece din Capitală fără încuviinţarea procurorilor sau a instanţei şi trebuie să se prezinte la secţia de poliţie în zilele stabilite prin programul de supraveghere. Surse din Poliţie au declarat, pentru MEDIAFAX, că Sorin Oprescu trebuie să se prezinte, în fiecare marţi, la Secţia 2 Poliţie din Capitală.
Instanţa a admis cererea lui Oprescu şi i-a permis primarului suspendat al Capitalei să meargă la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. De asemenea, Sorin Oprescu poate să meargă la magazine alimentare şi farmacii din Sectorul 1 Bucureşti sau la alte unităţi spitaliceşti din Bucureşti.
Sorin Oprescu, care a fost mulţi ani chirurg la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, unitate pe care a şi condus-o din 1994 până în aprilie 2006, se poate întoarce să lucreze ca medic chirurg în această unitate medicală, funcţie din care s-a suspendat în perioada în care a fost primar al Capitalei.
Instanţa i-a mai interzis lui Sorin Oprescu să exercite funcţia de primar general al Capitalei şi să participe la manifestări sportive şi culturale sau la alte adunări publice.
Primarul suspendat al Capitalei are interdicţie să se apropie de coinculpaţii şi martorii din cauză, cu excepţia martorei Adriana Elena Nica, prietena lui Oprescu, şi să comunice cu aceştia, direct sau indirect, totodată fiind obligat să anunţe dacă îşi schimbă locuinţa.
Prin aceeaşi decizie, Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea lui Cristian Stanca de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu.
Sorin Oprescu declara, după judecarea cererii sale, că a cerut control judiciar pentru a putea să meargă la muncă: "Nu la Primărie, clar! La chirurgie, de acolo vin".
În 20 noiembrie 2015, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Sorin Oprescu pentru luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu şi constituire a unui grup infracțional organizat. Dosarul se judecă la Tribunalul Bucureşti, din 23 noiembrie 2015.
În aceeaşi cauză sunt judecaţi Bogdan Popa, fost şef al Administraţiei Cimitirelor, Cristian Stanca, fostul şofer al lui Oprescu, Mircea Octavian Constantinescu, fost şef al Direcţiei Economice din Primăria Capitalei, Ruxandra Mihaela Petroi Avasiloae, fost director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului, Florin Şupeală, fost director adjunct al Centrului, Claudiu Bengalici, administrator al unei societăţi comerciale, Ion Niţă şi Romeo Albu.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Bogdan Popa, în calitate de director al Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, a constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat ulterior şi ceilalţi inculpaţi, care avea ca scop săvârşirea de infracţiuni de corupţie, mai precis dare şi luare de mită, din sume provenite din bugetul Municipiului Bucureşti, grup pe care, de la finalul anului 2013, l-ar fi condus Sorin Oprescu.
"Iniţial, structura grupului era simplă şi perfect adaptată scopului urmărit, presupunând doar un lider (directorul instituţiei publice cu rol de autoritate contractantă, calitate în care dispunea de influenţa necesară determinării câştigătorului unei proceduri de achiziţii publice, dar şi dreptul de a semna acordurile cadru şi contractele), conducători de societăţi private care doreau să execute lucrări, precum şi o sumă de apropiaţi ai liderului care să-l ajute, prin documente fictive şi societăţi fără activitate, să obţină în numerar, într-o formă aparent legală, mita plătită de contractorii privaţi", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
Anchetatorii susţin că, pe măsură ce alte persoane, sesizând activitatea grupului, au aderat la acesta în vederea obţinerii unor foloase materiale, în paralel cu demersurile liderului în vederea extinderii activităţii pentru mărirea mitei, structura şi funcţionalitatea grupului au suferit modificări, "culminând la finalul anului 2013 cu instalarea unui nou lider (şeful autorităţii publice locale executive), crearea unui eşalon de «secunzi» ai săi (o persoană de încredere şi fostul lider), dar şi a unui palier mai larg al factorilor de decizie necesari din alte instituţii
