Tradiţii pentru spor şi sănătate la Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul
După Bobotează, în ziua următoare, creştinii ortodocşi sărbătoresc Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul. Considerat Înaintemergătorul Domnului Iisus Hristos, Sf. Ioan este ultimul profet de seamă al Vechiului Testament şi, totodată, el face trecerea spre etapa Noului Testament.
În memoria creştinătăţii, Ioan Botezătorul este proorocul care l-a botezat pe Iisus, în apele Iordanului. În acelaşi timp, Sfântul Ioan este cel care a anticipat în faţa lumii că Iisus este adevăratul Mesia, trimisul lui Dumnezeu. Ioan a fost fiul Elisabetei, verişoara Fecioarei Maria, şi a preotului Zaharia. Minunata veste, referitoarea la naşterea fiului lor, i-a fost adusă preotului Zaharia de Arhanghelul Gavriil, în timp ce acesta slujea în Templu. Totodată, Arhanghelul Gavriil i-a transmis preotului Zaharia că Dumnezeu i-a dăruit viitorului prunc numele de Ioan. Trimis de Dumnezeu să anunţe minunata veste a venirii lui Iisus, Ioan îşi îndeplineşte misiunea de a-l boteza pe acesta în apele Iordanului.
Râul Iordan, în partea superioară a cursului, în apropierea Mării Galileii.
După acest eveniment, urma ca strălucirea lui să scadă şi a Mântuitorului să crească. Model de pocăinţă, de înfrânare şi de puritate, Sfântul Ioan, predicatorul ascet, a activat în preajma Iordanului. În predicile sale, Ioan a pledat pentru pocăinţă şi nu l-a scutit de critici nici pe regele Irod Antipa pentru adulter cu Irodiada, soţia fratelui său vitreg, Filip. Au rămas în istoria creştinătăţii vorbele sale moralizatoare, adresate regelui: „Nu ţi se cade ţie, să iei de soţie pe femeia fratelui tău, Filip!"
Regele l-a întemniţat, iar Irodiada a pus la cale o răzbunarea cumplită. La o aniversare, când regele şi-a sărbătorit ziua de naştere, cu mare fast, la îndemnul Irodiadei, fiica acesteia, Salomeea, a dansat în faţa oaspeţilor şi a tatălui său vitreg, Irod Antipa. Ameţit de vin, Irod i-a promis Salomeei că-i îndeplineşte orice dorinţă. Sfătuită de mama sa, tânăra i-a cerut regelui Irod capul Proorocului. Ioan. Potrivit Sfintei Scripturi, Ioan a fost ucis prin decapitare în aceeaşi seară, iar capul lui i-a fost adus Salomeei, ca un trofeu, pe o tavă. În sens duhovnicesc, pentru creştinătate, Sfântul Ioan continuă să fie considerat Înainte Mergătorul Domnului.
La slujba de sfinţire a agheasmei mari, preotul Cristian Trandafir, parohul Bisericii Sfântul Vasile cel Mare, spunea în cuvântul de învăţătură: Sf. Ioan Botezătorul a avut marea bucurie de a vedea pentru prima dată Duhul Sfânt ca pe un porumbel coborându-se peste fiul lui Dumnezeu. Şi mai mult decât atât, de a înţelege existenţa Sfintei Treimi. Să ne botezăm pentru că Sfânta Treime este cea care ne-a arătat schimbarea, sfinţirea şi restaurarea lumii. Nu numai Hristos a fost cel care a participat la această lucrare, ci şi Duhul Sfânt şi Tatăl care l-a arătat lumii pe fiul său. Iisus s-a botezat, pentru ca noi să ne botezăm.
Tradiţii pentru spor şi sănătate
În legătură cu marele praznic închinat Soborului Sf. Prooroc Ioan Botezătorul, la sate şi la oraşe, se păstrează unele tradiţii:
La slujba închinată praznicului, gospodinele aduc la biserică mai multe bucate pregătite în acea gospodărie: pâinici, colaci cu stafide şi unsi cu miere, cozonaci, brânză şi ouă. De asemenea, se sfinţeşte vinul care se bea la masă, pe obicei doar vin alb. Se împart pachete cu mâncare şi vin alb, mai ales persoanelor ce poartă acest nume sau săracilor. Nu se bea vin roşu care aminteşte de martirajul Sfântului Prooroc Ioan.
În familiile în care au murit rude, în condiţii suspecte, se fac pomeniri la biserică.
La sărbătoarea tradiţională numită „Cumetria femeilor" participă tinerele neveste. În multe zone din ţară, acestea se întâlnesc cu nevestele căsătorite de mai multă vreme. Acestea le împărtăşesc tinerelor „surate" din experienţa lor de familie, pentru a avea o căsnicie fericită şi prosperă. Finalul întâlnirii se încheie cu o petrecere la care nu se consumă băuturi alcoolice.
Femeile ce poartă numele de Ioana pregătesc şi împart prietenilor de familie, covrigi cu ou, o delicatesă specifică în Câmpulung Muscel, după care se bea teiată, o băutură pregătită din flori de tei, dovedită a fi un tonic pentru trup şi suflet.
Din această zi, timp de trei zile, casa se stropeşte cu agheasmă mare, exceptând baia. Totodată, candela va arde în tot acest interval, pentru ca orice decizie luată de acea familie să fie chibzuită şi să nu degenereze în tensiuni şi în gesturi necugetate.
