Vaccinul Johnson. 5 lucruri pe care trebuie să le știi
Vaccinul Johnson urmează să ajungă miercuri în România, însă Agenția Europeană a Medicamentului a început o anchetă pe fondul îngrijorărilor cu privire la efectele adverse pe care le prezintă serul. Se pare că și acesta, la fel ca și cel produs de AstraZeneca, s-ar face vinovat de apariția cheagurilor de sânge. Oare se repetă povestea?
Pentru că urmează să ne vaccinăm și noi cu Johnson@Johnson, iată ce ar trebui să știi despre acesta!
Eficacitate
Potrivit Hotnews, eficacitatea vaccinului Johnson&Johnson a fost testată în studii clinice pe aproximativ 40.000 de persoane cu vârsta de 18 ani sau mai mult în mai multe țări, inclusiv în Statele Unite, Mexic, Brazilia și Africa de Sud. Aproximativ jumătate au primit vaccinul, cealaltă jumătate au primit un placebo, iar cele două grupuri au fost comparate.
Vaccinul s-a dovedit a fi 85% eficient în prevenirea formelor severe de Covid-19, ceea ce este crucial deoarece previne internările și decesele. Nici o persoană vaccinată nu a murit din cauza Covid-19 în timpul studiilor, comparativ cu șapte decese din grupul placebo.
Vaccinul a fost, de asemenea, 66% eficient în prevenirea formelor moderate până la severe ale bolii. O rată care reunește diferite realități între țări: de la 72% în Statele Unite, la 64% în Africa de Sud, unde o variantă (B.1.351) era deja majoritară la momentul studiului clinic, potrivit date analizate de Agenția SUA pentru Medicamente.
Rezultatul de 66% nu poate fi comparat pe deplin cu eficacitatea de aproximativ 95% afișată de vaccinurile Pfizer și Moderna, avertizează experții. Într-adevăr, studiile clinice ale ultimelor două au fost efectuate atunci când variantele, în special varianta sud-africană, nu erau încă răspândite.
Este convenabil
Vaccinul are mai multe avantaje logistice. Necesită o singură injecție, spre deosebire de vaccinurile de la Pfizer / BioNTech, Moderna sau AstraZeneca, care se administrează în două doze distanțate la câteva săptămâni. În plus, poate fi păstrat timp de 3 luni la temperatura standard a frigiderului, făcându-l ușor de distribuit.
Efecte secundare
Cele mai frecvente efecte secundare observate în studiile clinice au fost durerea la locul injectării, cefaleea, oboseala și durerea musculară.Laboratorul american a raportat la sfârșitul lunii februarie cel puțin un caz de anafilaxie - o reacție alergică gravă - în Africa de Sud.
Astfel de reacții, deși foarte rare, au fost cauzate și de injecțiile cu vaccinuri Moderna și Pfizer.
În Statele Unite, Centrele pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC), principala agenție federală de sănătate publică a țării, recomandă persoanelor care au avut deja reacții alergice severe să nu ia vaccinul.
Vineri, Agenția Europeană pentru Medicamente a declarat că comitetul său de siguranță a „lansat un studiu„ destinat ”evaluării informațiilor privind incidentele tromboembolice„ referitoare la persoanele care au primit vaccinul de la laboratorul Johnson & Johnson.
Vaccinul Johnson. Tehnologie. Cum funcționează
Vaccinul Johnson & Johnson este un vaccin „vector viral”. El folosește ca purtător un alt virus virulent scăzut, transformat pentru a adăuga instrucțiuni genetice de la o parte a virusului responsabil pentru Covid-19. Odată ajuns în celule, se produce o proteină tipică SARS-CoV-2, educând sistemul imunitar să o recunoască.
Compania farmaceutică a anunțat că studiază efectul a două doze, în locul uneia singure, asupra protecției imune.
Unii oameni de știință și-au exprimat rezervele cu privire la efectul acestei doze suplimentare, datorită tehnicii utilizate pentru acest vaccin: sistemul imunitar ar putea recunoaște virusul „vehicul” slab virulent injectat a doua oară și l-ar putea elimina imediat. „J&J” a început, de asemenea, studii la adolescenți cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani.
Când ajunge vaccinul Johnson în România? Pe 15 aprilie!
Compania Johnson & Johnson a început luni să livreze vaccinul împotriva COVID-19 către țările UE, au declarat oficialii Uniunii Europene și compania, după ce au existat probleme privind producția.
Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Andrei Baciu, a declarat că primul lot de vaccin anti-COVID-19 de la Johnson&Johnson, însumând 60.000 de doze, va ajunge în România în data de 15 aprilie, cu câteva zile mai devreme faţă de cum fusese programarea.
"O veste foarte bună, am fost anunţaţi de faptul că acest vaccin va sosi cu câteva zile mai repede în România. Practic, va sosi pe 15 aprilie, joi, 60.000 de doze", a afirmat Andrei Baciu.
Primul lot de 60.000 de doze din vaccinul produs de Johnson&Johnson era aşteptat să ajungă în România în a treia săptămână a acestei luni şi în ultima săptămână din aprilie, o altă tranşă, de aproximativ 103.000 de doze, fiind vorba de un total de 163.000 de doze în această lună.
Andrei Baciu a subliniat că acest vaccin va fi direcţionat către cabinetele medicilor de familie care s-au alăturat campaniei de vaccinare anti-COVID-19, dar şi în centre mobile de tip container care vor fi deplasate în localităţile mai îndepărtate din mediul rural, unde nu există medic de familie sau dispensare, notează Agerpres.
Totodată, secretarul de stat a arătat că nu este dovedită o asociere între vaccinarea cu acest ser şi cazuri de evenimente tromboembolice la cei vaccinaţi şi că este favorabilă "balanţa de beneficii-riscuri" pentru vaccinul Johnson&Johnson.
America întrerupe vaccinarea cu Johnson
Guvernul Statelor Unite are în plan să întrerupă administrarea vaccinului Johnson & Johnson, pe fondul îngrijorărilor cu privire la apariția cheagurilor de sânge la persoanele vaccinate, relatează Reuters. Șase femei care au fost vaccinate cu vaccinul Johnson & Johnson au dezvoltat cheaguri de sânge, scrie și New York Times care notează, totuși, că este vorba de un efect advers rar.
Săptămâna trecută, Agenția Europeană a Medicamentului anunța că a început să examineze rapoarte legate de cazuri de sângerări la persoane cărora le-a fost administrat vaccinul produs de Johnson&Johnson, alături de cazurile de la vaccinul AstraZeneca.
