Valul 4. Ce știm acum despre COVID și nu știam la început
A trecut un an și 8 luni de când COVID-19 a apărut în viețile noastre. Nu știam mai nimic despre acest virus, doar bănuiam. Pe parcurs, s-a dovedit că multe dintre estimările noastre nu erau total corecte. Cercetătorii și medicii au făcut câteva descoperiri surprinzătoare, începând cu modul în care se răspândește virusul și până la efectele pe care le are asupra sănătății noastre.
Cum se răspândește
La început, apa, săpunul și dezinfectantul erau considerate principalele arme împotriva noului coronavirus. Ni se spunea să ne spălăm cât mai des pe mâini, să nu ne atingem nasul și ochii nu mâinile murdare, ba chiar că ar fi bine să dezinfectăm obiectele atinse la comun, produsele cumpărate din supermarket, coletele, încălțămintea. Se credea că virusul rezistă ore, chiar zile pe suprafețe, iar atingerea lor era principala cale de contaminare.
Acum, experții au realizat că, de fapt, ne infectăm mai degrabă din aer, prin aerosoli. Acele particule cu încărcătură virală sunt emise atunci când persoanele infectate tușesc, vorbesc sau doar respiră. Tocmai de aceea, ventilația încăperilor, păstrarea distanței și purtarea corectă a măștii sunt principalele măsuri de prevenție pe care trebuie să le luăm, precizează cercetătorii citați de The Guardian.
Măștile chiar au un rol esențial
Mulți experți internaționali, dar și autohtoni, dădeau asigurări la început că măștile nu trebuie purtate de publicul larg, doar de medici, în spitale. Pe măsură ce s-au acumulat dovezi ale beneficiilor aduse de mască, tot mai multe state le-au impus cetățenilor atât la interior, cât și la exterior. Totuși, eficiența depinde de tipul de mască, de materialul din care e făcută, de cât de bine ne acoperă gura și nasul. „La începutul anului trecut credeam că spălarea mâinilor era mai importantă decât purtarea măștii, dar m-am înșelat”, recunoaște profesorul Julian Hiscox de la Universitatea din Liverpool.
Cine e mai vulnerabil
Inițial se credea că SARS-CoV-2 dă, în cel mai rău caz, o infecție respiratorie mai serioasă și că doar vârstnicii și persoanele cu probleme de sănătate sunt afectați. S-a dovedit că virusul nu iartă pe nimeni, e total imprevizibil și poate aduce la terapie intensivă inclusiv tineri cu sănătate de fier.
Cum se manifestă boala
Îl subestimam. Credeam că afectează doar plămânii, însă medicii au observat că virusul poate ataca toate organele, duce la formarea cheagurilor de sânge, provoacă accindente vasculare cerebrale, anomalii cardiace, leziuni hepatice. În plus, simptomele, extrem de variate, pot continua să se manifeste luni de zile după infectare.
Tot în decursul acestui an și jumătate, parcă a fost o concurență asiduă între om și virus. Pe măsură ce noi ne chinuiam să-l descifrăm, virusul nu a stat nici el pe loc. S-a adaptat, a dezvoltat noi tulpini, a devenit mai agresiv, mai contagios. Nu am găsit un medicament care să trateze boala 100%, însă am descoperit vaccinul, menit să o prevină. Important e doar să-l facem cu toții!
