Regina Maria a României şi Prinţesa Diana de Wales au o legătură pe care puţini o cunosc
Splendida diademă confecţionată de Cartier în 1914 pentru Regina Maria ce a aparținut Tezaurului Românesc se pare că fost purtată și de Diana - prinţesa de Wales. Acesta nu este singurul lucru care le unește.
După aproape un secol de când Tezaurul României a luat drumul Moscovei, românii sunt la fel de interesați în recuperarea lui. Nu însă și autoritățile...
În cele 41 de vagoane pline cu aur: bijuterii, tablouri, icoane, osemintele lui Dimitrie Cantemir, etc. plecate din România la Moscova în 1916 și 1917, se găseau și două lăzi cu bijuteriile reginei Maria în valoare de 7.000.000 lei aur. Splendida diademă confecţionată de Cartier în 1914 pentru Regina Maria ce a aparținut Tezaurului Românesc se pare că fost purtată și de Diana - prinţesa de Wales.
Acesta nu este singurul lucru care le unește. Dinspre tată, regina Maria are origini princiare englezești, fiind nepoata reginei Victoria a Marii Britanii, iar dacă ambițiile filoruse ale mamei, Maria Romanov, mare ducesă a Rusiei, unica fiică a țarului Alexandru al ll-lea al Rusiei, nu ar fi condus-o către Est, cu siguranță că ar fi ajuns pe tronul Angliei.
Din elementele Tezaurului, care au pătruns mai apoi pe piața europeană, sunt și mărci germane, coroane austriece, lire englezeşti, turceşti și carolini - adică leii aur bătuţi sub domnia regelui Carol I. Se spune că peste ani aceste monede au apărut pe piaţa de aur a Olandei.Parcursul Tezaurului a lăsat loc în acest secol multor legende, dar și multor fapte istorice reiterate conștiincios, pentru ca nici o generație să nu uite. Problematica, o misiune grea și încâlcită pentru oficialii români își găsește ecouri puternice la nivel cultural.
În anul ce tocmai s-a încheiat, proiectul de film de lung metraj "Un Veac Fără Tezaur" având la baza scenariul scris de Anda Orban și Dan Necșulea a fost declarat câştigător la concursul organizat de Centrul Național al Cinematografiei, la secțiunea documentare .
"Filmul își propune retrezirea conștiinței civice pentru reîntoarcerea Tezaurului în patrimoniul cultural românesc, cât și european;Tezaur rămas în cea mai mare parte nereturnat, după cele două restituiri parțiale din 1935 și 1956. Centrul Național al Cinematografiei a acordat o subvenție care acoperă 20% din valoarea proiectului. Restul bugetului dorim să-l acoperim din coproducții și sponsorizări", a declarat Ada Vertan, producătorul filmului.
Regia documentarului este asigurată de cunoscutul regizor Dan Necșulea, distins cu 7 premii internaționale între care Marele Premiu European pentru Cel Mai Bun Scenariu de Televiziune atribuit de UER la Geneva în 1997 și premiul pentru cel mai bun documentar la MIPA 2001. Este cunoscut publicului românesc prin sute de producții semnate nu numai ca regizor, dar și ca scenarist sau producător, filme de lung metraj, documentare, spectacole de teatru pentru televiziune, seriale tv, din care amintim doar „Ochii care nu se văd..." „Tandrețea Lăcustelor", „Stâlpii societatii" , „Memorialul Bucureștilor".
În toamna anului trecut, Dan Necșulea, aflându-se la Torino, unde filmul său documentar "Fotografie de adio", parte din Memorialul Bucureștilor, a fost selecționat în prestigiosul Festival PRIX ITALIA, a sesizat interesul publicului european față de problematica românească. În acest sens, conducerea postului RAI Uno a decis să difuzeze acest film, o premieră absolută pentru un producător TV din România!
"Sunt ferm convins că documentarul Un veac fara Tezaur va emula toate forțele politice și civice pentru aducerea în țară a Tezaurului. Am în pregătire pe aceeași tema un serial TV de o anvergură fără precedent. Un documentar bun este ca un bisturiu, ce poate duce la o operație reușită, restituirea, în cazul nostru" ne-a destăinuit Dan Necșulea.
Excursul povestii va fi susţinut cu mărturiile a nenumărate personalitați între care istoricii Ioan Scurtu, Dinu C. Giurescu, Stelian Tănase, Larry Wats, ale Majestății Sale Regele Mihai, Patriarhul Daniel al României, Acad. Răzvan Theodorescu, iar din partea Băncii Naţionale: Mugur Isărescu-Guvernator, Cristian Păunescu-consilier şi alţi directori implicaţi în gestionarea valorilor de aur.
Abordarea filmului este una nouă: "Cadrul narativ, filonul istoric, personajele implicate, lasă în urmă ipostaza de victimă și arată tot ce înseamnă el din punct de vedere fizic și obiectiv dar și cultural și artistic. Militarea pentru cunoașterea Tezaurului face cunoscută dimensiunea patrimoniului și subliniază faptul că acesta deține valori unice, irepetabile și foarte prețioase ale lumii", spune Adriana Nedea, Coordonator Comunicare în cadrul proiectului.
Patrimoniul care a luat drumul Rusiei era constituit din 30% parte a tezaurului Băncii Naționale a României și 70% surse private, cuprinzând valori apartinând unor banci românești private, societați comerciale, persoane particulare, colecții de artă, mânăstiri, muzee, arhive:
• 1738 casete, în valoare de 314.580.456,84 lei aur• Bijuteriile reginei Maria evaluate la 7.000.000 lei aur • Obiecte antice din aur descoperite pe teritoriul ţării, luate din Muzeul de Antichități; unele cu o vechime de peste 3500 de ani între care: colecţia de monede a Academiei Române, conţinând piese de argint ale Domnilor Ţării Româneşti şi Moldovei, monede de aur şi de argint de la principii Transilvaniei, de la Cuza Vodă, de aur, de argint şi de aramă, de la Carol Circa 6.000 piese, monede străine în special polone, ungureşti, sârbeşti şi bulgăreşti de aur şi de argint, 2.500. În total 8.500 piese • Arhive ale Statului și ale Academiei Romane• Tablouri de patrimoniu printre care lucrări importante de Nicolae Grigorescu• Icoane şi obiecte de cult de la mănăstirile din Oltenia, Muntenia si MoldovaCărți vechi: "Evangheliarul", "Sbornicul" și "Psaltirea", tipărite la Coressi-Braşov in anul 1562, Psaltire cu Ceaslov, Govora, 1638, "Învăţături", Câmpulung 1642, "Evanghelie", Braila, 1644, "Catehism calvinesc", Belgrad, 1656, Vito Pilutio, Catehism, Roma 1677, Îndreptarea legii, Dosoftei, Târgovişte, 1652, "Psaltire" si "Liturghie", Iaşi 1680, "Liturghie greco-arabă", Bucureşti, 1702, etc
În anii 1935, 1956 și 2008 o foarte mica parte din aceste bunuri printre care și vestita Cloșcă cu pui de aur din Tezaurul de la Pietroasele, au fost restituite.
