S-o salvăm pe Ştefania! Acum e hrănită prin furtun
25.000 de euro. Atât costă viaţa Ştefaniei Violeta, în vârstă de trei luni, diagnosticată cu o malformaţie rară: atrezie de esofag. În prezent, micuţa este hrănită cu lapte, introdus direct în stomac cu ajutorul unei seringi. Fetiţa trebuie operată de urgenţă la o clinică din Germania, însă familia ei nu are nici măcar 10% din suma necesară intervenţiei chirurgicale.
S-a născut în luna august. Corpul său plăpând este cât un ghemotoc, iar ochişorii ei negri te fac să te simţi copleşit de tandreţe.
Îţi doreşti să o iei în braţe, să o protejezi, însă nu poţi, deoarece este conectată tot timpul la aparate.
Aşa că trebuie să te mulţumeşti să o mângâi pe frunte, ori pe mânuţele firave şi slăbite de atâta suferinţă.
Ştefania Violeta Dumitraşcu a venit pe lume pe 23 august 2009, iar la doar câteva ore de viaţă, medicii au constatat că s-a născut cu o malformaţie rară, atrezie de esofag (esofagul nu comunică cu stomacul).
Ea a fost operată de urgenţă la spitalul Grigore Alexandrescu din Capitală, însă intervenţia chirurgicală nu a reuşit:
„Când ne-am dus la spital dimineaţa, doctorul a spus că va trebui să o opereze din nou. Sunt distrusă. Operaţia a durat 5 ore, i s-a pus un dren în stomac, iar celălalt capăt i l-au scos prin burtică pentru a fi alimentată. Acum Ştefania este acasă, o hrănim zilnic cu lapte pe care i-l introducem direct în stomac printr-o seringă", a declarat bunica micuţei pentru Click!
Într-un spital din România, şansele de vindecare ale bebeluşului sunt de 10%, iar într-o clinică din Germania sunt de 100%.
Mama fetiţei a trimis un e-mail medicilor de la Clinica Karlsruhe din Germania, pentru o intervenţie chirurgicală.
Răspunsul a fost simplu: "Se poate. Veniţi când Ştefania împlineşte 5 luni, vă costă 25.000 de euro".
Ştefania Violeta provine dintr-o familie extrem de săracă din Copceni, judeţul Ilfov, compusă din 8 membri: mama sa, în vârstă de 16 ani, cinci unchi în vârstă de 24, 20, 12, 10 şi 8 ani, precum şi bunica ei, stâlpul familiei, în vârstă de 38 de ani.
Venitul acestora este infim, având în vedere că trebuie să dea 150 de lei săptămânal pe laptele fetiţei (Nan 3 fără lactoză):" Nu mai ştiu cum să mă descurc. Simt cum cade cerul peste mine. Soţul meu munceşte, este sudor - câştigă cam 1.000 de lei, munceşte şi fiul meu cel mic, tot 1.000 de lei câştigă. Nepotul rămas de la sora mea aduce şi el vreo 500. Uneori ne culcăm nemâncaţi pentru a drămui bruma de bani pe care o avem. Trebuie să-i oferim Ştefaniei tratamentul de care are nevoie. Noi nu visăm la haine sau alte lucruri, decât la sănătate şi la puţină mâncare", ne-a mărturisit Nina, vlăguită de atâta luptă şi suferinţă.
Mămica are doar 16 ani
Chiar dacă este la vârsta la care alte fete merg la scoală şi se plimbă cu rolele în parc, Georgiana se simte norocoasă că a devenit mămică la doar 16 ani. Are zâmbetul inocent al unui copil, dar suferinţa a transformat-o într-o femeie matură, responsabilă, care îşi iubeşte copilul ca pe ochii din cap. „Medicii mi-au spus că nu sunt deloc vinovată pentru malformaţia cu care s-a născut fiica mea, însă eu tot am o povară pe suflet, chiar dacă ştiu că am avut mare grijă de mine. Mi-aş da viaţa pentru Ştefania, nu ştiu unde să mai strig după ajutor”, a declarat Georgiana pentru Click!, cu ochii plini de lacrimi.
Priveşte aici fotografii cu micuţa Ştefania!
Fii bun, ajută!
CONT LEI: RO88 PIRB 2501 7244 0500 3000
CONT EURO: RO25 PIRB 2501 7244 0500 2000
Cod swift: PIRB ROBU; Banca Piraeus, sucursala Pipera.
CUI R18990288
Conturile aparţin Fundaţiei COSMIR a trustului Adevărul Holding.
*******************************************************************
Sute de copii aşteaptă o mână întinsă
* Ştiaţi că într-un singur an, lună de lună, prin trei secţii de oncologie pediatrică din trei spitale bucureştene îşi trăiesc chinul vieţii şi al morţii peste 220 de copii şi adolescenţi? Alte câteva sute sunt internaţi prin spitalele din ţară.
* Ziarul Click! vă va spune o parte din poveştile lor triste deoarece aceşti copii au nevoie de noi toţi ca să trăiască.
Cancerul îi doboară doar pe cei diagnosticaţi prea târziu sau ai căror părinţi nu ştiu sau nu găsesc resurse să se lupte. Micuţii sunt viteji si, chiar dacă nu înţeleg de ce sunt bolnăviori, ştiu că trebuie să stea în spital, ca „nenea" sau „tanti" doctor să-i vindece.
Îşi iau porţia de chimoterapie sau radioterapie - unii sunt operaţi, iar mulţi dintre ei supravieţuiesc.
Pleacă acasă după două săptămâni sau o lună - dacă „au noroc". Chiar şi fără un picior sau o mână, fără un rinichi sau o coastă, fără păr, fără gene şi sprâncene.
Dacă nu au noroc din prima, stau cu lunile în spital. Cei care rezistă cu anii au deja două domicilii, unul fiind spitalul.
* Din lumea noastră mare, plină de necazuri mici, am nimerit în lumea lor mică, plină de necazuri mari. Două lumi.
Fiţi buni şi, împreună cu Click!, ajutaţi-i!
