Cancerul pulmonar. Factori de risc, cum se depistează, stadiile bolii și tratament
Cel mai frecvent tip de cancer din țara noastră este cel pulmonar. Din nefericire, boala este adesea descoperită în stadii avansate, când sunt prezente și metastazele.
Fumatul, factor major de risc pentru cancerul pulmonar
În comparație cu alte tipuri de cancer, cel pulmonar are particularitatea de a se răspândi cu ușurință în corp (metastaze). Acest lucru este pus pe seama faptului că plămânii sunt în strânsă legătură cu vasele sangvine și cu cele limfatice. „Cancerul pulmonar înseamnă înmulțirea necontrolată a unor celule anormale, prin acumularea lor determinând apariția de tumori, care crescând produc simptome. Acestea pot fi legate de afectarea funcționării plămanilor sau a invaziei tumorale în țesuturile învecinate, care pot conține nervi, vase de sâne, oase sau foițe pleurale. Dacă din tumoare s-au desprins celule și, pe cale circulatorie, au ajuns în alte organe determinând apariția metastazelor, pot surveni simptome legate de afectarea functionalității acelor organe”, explică dr. Paula Toma, medic specialist oncolog.
În funcție de celulele implicate, există 2 forme ale acestei boli
- Cancerul pulmonar non-microcelular este cel mai frecvent, reprezentând în jur de 80% din toate cazurile. Este subclasificat în carcinom scuamos, adenocarcinom și carcinom cu celule mari.
- Cancerul pulmonar cu celule mici este cea mai gravă formă a bolii, fiind depistat, de cele mai multe ori, în stadii târzii. Se dezvoltă rapid și adesea este imposibil de tratat chirurgical, optându-se pentru chimioterapie și radioterapie.
Tusea persistentă, semnal de alarmă
Unul dintre cele mai frecvente simptome ale cancerului pulmonar este tusea care nu mai trece, adesea însoțită de creșterea cantității de spută. Mai pot apărea dificultăți de respirație (dispnee), oboseală, durere constantă la nivelul toracelui, care se accentuează când persoana tușește, lipsa poftei de mâncare, scăderea în greutate, răgușeală și spută cu sânge. De asemenea, bolnavii pot face mai ușor bronșite sau pneumonii.
De departe, cel mai important factor de risc în apariția cancerului pulmonar îl reprezintă fumatul. Substanţele nocive conţinute de fumul de ţigară produc modificări la nivelul celulelor, care favorizează dezvoltarea tumorilor canceroase. Potrivit statisticilor, fumătorii au un risc de aproape 25% mai mare de a face cancer pulmonar în comparație cu nefumătorii. Pentru cei care fumează 2 pachete pe zi, probabilitatea de îmbolnăvire este de 50%. În cazul nefumătorilor, principalul factor de risc îl reprezintă fumatul pasiv. Sunt mai expuse bolii persoanele care muncesc într-un mediu toxic, unde există expunere la substanțe precum azbest, uraniu sau arsenic.Implicat în apariția cancerului pulmonar este și radonul, un gaz radioactiv inodor și incolor, care ia naștere prin dezintegrarea uraniului aflat în sol și în roci.Poluarea este un alt factor favorizant al bolii. Organizația Mondială a Sănătății a atras atenția că poluarea aerului este la fel de nocivă precum țigările și azbestul în apariția cancerului pulmonar. Chimicalele care includ gazele și pulberile în suspensie se pot depune ca particule fine în plămâni, putând fi mai agresive decât fumatul pasiv. Moștenirea genetică joacă un rol important în apariția bolii. Astfel, indiferent dacă fumează sau nu, persoanele cu rude care au avut cancer pulmonar trebuie să facă periodic controale medicale.
Cum se depistează boala cancerul pulmonar
Mai ales fumătorii și persoanele care lucrează în mediu toxic ar trebui să își facă periodic teste pentru evaluarea stării plămânilor.
Radiografia pulmonară
Este, de cele mai multe ori, prima analiză recomandată pentru depistarea cancerului pulmonar. Cu toate că indică prezența unei tumori, radiografia nu pune diagnosticul. De cele mai multe ori, în cazul anomaliilor observate pe radiografie nu se poate spune dacă sunt de natură benignă sau malignă. Cu alte cuvinte, nu poate face diferențierea între cancer și boli precum abcesul pulmonar. De aceea, sunt indicate teste suplimentare.
Tomografia computerizată
Dacă radiografia a evidențiat formațiuni suspecte la nivelul plămânului, medicul recomandă, în completare, tomografia computerizată. Aceasta durează cel mult jumătate de oră și se face cu substanță de contrast, pentru o mai bună vizualizare a plămânilor.
Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM)
Această examinare este recomandată în completarea tomografiei computerizate, mai ales că are o acuratețe mai mare pentru depistarea metastazelor. Metoda de examinare este asemănătoare cu cea din cadrul tomografiei. Pacientul este așezat pe un pat mobil, după care este introdus în scanerul de IRM. Investigația este nedureroasă și nu expune persoana la radiații.
PET-CT
Examinarea PET-CT (tomografie cu emisie de pozitroni) oferă informații suplimentare despre celulele canceroase. Pacientului îi este administrată intravenos o substanţă de urmărire (glucoză radioactivă), după care trebuie să aştepte o oră, timp în care substanţa se distribuie în organism. Apoi, are loc scanarea propriu-zisă, în timpul căreia pacientul trebuie să stea nemişcat. Procedura, care poate dura între 20 şi 30 de minute, este nedureroasă. Scanarea PET-CT este recomandată și pentru monitorizarea eficienței terapiei în cancerul pulmonar.
Bronhoscopia și biopsia
În completarea analizelor care evidențiază tumoarea, medicul recomandă efectuarea bronhoscopiei. În cadrul acesteia se folosește un tub subțire (bronhoscop), cu ajutorul căruia se recoltează o probă de celule de la nivelul plămânilor (biopsie).
Examen citologic al sputei
Analiza citologică a sputei este de ajutor în diagnosticarea cancerului de plămâni. Mai exact, este analizată sputa, celulele tumorale fiind vizualizate la microscop. Valoarea de diagnostic a acestui test este totuși limitată, celulele tumorale nefiind mereu prezente în spută.
Stadiile cancerului pulmonar
Stadiul I – cancerul este limitat la plămâni, iar tumoarea are un diametru mai mic de 5 cm.
Stadiul II – boala afectează și structurile din vecinătate (învelișul din jurul plămânilor – pleura, diafragma).
Stadiul III – în acest stadiu, tumoarea are dimensiuni mari, afectând și organele învecinate și/sau ganglionii.
Stadiul IV – cancerul s-a extins și în alte părți din corp (metastaze).
Opțiuni de tratament pentru cancerul pulmonar
Din păcate, vindecarea de cancer pulmonar este rareori posibilă, acest lucru fiind pus pe seama faptului că boala este diagnosticată în stadii avansate. Tratamentul în cancerul pulmonar este adaptat fiecărui pacient în parte, un criteriu important de care se ține cont fiind stadiul în care a fost depistată boala. „În cancerul pulmonar, există tratament chirurgical (scoaterea unui lob pulmonar, chiar a unui plămân), tratament oncologic (chimioterapie și/sau radioterapie), iar la cazurile severe sunt indicate terapiile paliative”, afirmă prof. dr. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie. Cancerul pulmonar cu celule non-mici are o evoluție mai înceată și, de aceea, în stadiile limite la plămani și la mediastin (cavitatea aflată între cei doi plămâni), se operează, după care se fac radioterapie și chimioterapie, combinate sau nu. Cancerul pulmonar cu celule mici are o evoluție extrem de rapidă, motiv pentru care, de cele mai multe ori, este descoperit în stadiul metastatic. Din acest motiv, intervenția chirurgicală nu se folosește decât extrem de rar, boala fiind răspândită foarte devreme în organism, metastazele nefiind vizualizabile la început. De aceea, acest tip de cancer, dacă este limitat la plămâni se tratează cu chimio și radioterapie concomitent și apoi cu chimioterapie.
Pentru ambele forme de cancer pulmonar, în stadiile metastatice se administrează chimioterapia, radioterapia fiind rezevată pentru cazurile în care sunt necesare ameliorarea unor simptome cum ar fi durerea, sângerarea, lipsa de aer sau compresia unor vase importante. În ultimii ani, pe lângă chimioterapia clasică se mai utilizează, în funcție de caracteristicile histopatologice și genetice, terapia țintită.
Citește și:
