Testul de 30 de secunde care poate depista o boală gravă. Dr. Emel Nuraltay: „Nu are simptome în stadiile incipiente”

Testul de 30 de secunde care poate depista o boală gravă. Dr. Emel Nuraltay: „Nu are simptome în stadiile incipiente”

O simplă recoltare ginecologică, ce durează aproximativ 30 de secunde, poate ajuta la identificarea unor leziuni care, netratate, pot evolua spre cancer de col uterin. Boala care provoacă anual mii de îmbolnăviri și decese în România poate fi prevenită prin vaccinarea împotriva HPV și depistată înainte de apariția simptomelor. Dr. Emel Nuraltay explică de ce femeile nu trebuie să amâne testarea și care sunt semnele ce pot indica o afecțiune deja avansată.

Testul de 30 de secunde care poate depista o boală gravă.
Testul de 30 de secunde care poate depista o boală gravă. Foto: arhiva

Cancerul de col uterin rămâne una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică din România, în ciuda faptului că este un tip de cancer pentru care există metode eficiente de prevenție și diagnostic precoce. Infecția persistentă cu virusul papiloma uman (HPV) este principalul factor responsabil de apariția bolii, iar vaccinarea și screeningul periodic pot reduce considerabil riscurile.

România se află în continuare pe primul loc în Uniunea Europeană în privința incidenței și mortalității prin cancer de col uterin. Potrivit estimărilor europene pentru 2024, țara noastră a înregistrat aproximativ 3.666 de cazuri noi și 1.828 de decese. Mortalitatea a ajuns la 17,2 decese la 100.000 de femei, de peste trei ori mai mult decât media europeană, estimată la 5,1 decese la 100.000 de femei.

Dincolo de statistici, specialiștii atrag atenția asupra unui aspect esențial: boala poate evolua ani la rând fără să provoace manifestări evidente. Tocmai de aceea, femeile nu ar trebui să aștepte apariția durerilor sau a sângerărilor pentru a ajunge în cabinetul ginecologului.

Dr. Emel Nuraltay, medic specialist Obstetrică-ginecologie, a explicat, într-un interviu acordat DC Medical, care sunt riscurile infecției cu HPV, cum funcționează metodele de screening și de ce o recoltare de aproximativ 30 de secunde poate avea un rol decisiv în prevenirea cancerului de col uterin.

HPV, virusul care stă la baza celor mai multe cazuri de cancer de col uterin

Infecția persistentă cu virusul papiloma uman este principala cauză a cancerului de col uterin. HPV se transmite în principal prin contact sexual și cuprinde peste 200 de tulpini virale, însă nu toate prezintă risc oncogen.

Cele mai periculoase sunt tulpinile care pot determina modificări celulare persistente și pot favoriza apariția leziunilor precanceroase.

„Marea majoritate a cazurilor de cancer de col uterin sunt generate de infecția persistentă cu virusul HPV (virusul papiloma uman), un virus cunoscut de aproape 50 de ani. Acesta se transmite în principal prin contact sexual.

Nu vorbim despre cele peste 200 de tulpini virale care pot infecta pielea sau mucoasele, ci despre anumite tulpini, așa-numitele tulpini oncogene, care pot genera boala malignă.

Cele mai frecvent întâlnite în patologia cancerului de col uterin sunt tulpinile 16 și 18. Împreună, acestea sunt responsabile pentru peste 70% dintre cazurile de cancer de col uterin”, a explicat dr. Emel Nuraltay, citat de DC Medical.

Medicii subliniază că identificarea unei infecții HPV nu înseamnă automat un diagnostic de cancer. În multe situații, organismul reușește să elimine virusul în mod natural. Problema apare atunci când infecția cu o tulpină cu risc oncogen persistă și determină modificări la nivelul celulelor colului uterin.

Aceste leziuni pot evolua treptat, motiv pentru care identificarea lor înainte de transformarea malignă este extrem de importantă.

Vaccinul HPV, protecție împotriva celor mai periculoase tulpini virale

Vaccinarea împotriva HPV reprezintă una dintre cele mai importante metode de prevenire a cancerului de col uterin. Eficiența este maximă atunci când imunizarea are loc înainte de începerea vieții sexuale, înainte ca organismul să fie expus virusului.

Vaccinul nonavalent disponibil în prezent oferă protecție împotriva a nouă tulpini HPV, inclusiv a celor implicate cel mai frecvent în apariția cancerului de col uterin.

„Cea mai simplă modalitate de prevenire a infecției cu virusul HPV este vaccinarea. Mă refer, în primul rând, la vaccinarea fetelor cu vârste cuprinse între 9 și 14 ani, înainte de începerea vieții sexuale. Avem în prezent la dispoziție vaccinul nonavalent, care oferă protecție împotriva celor nouă tulpini HPV cu cea mai mare frecvență în apariția cancerului de col uterin.

Vaccinarea fetelor înainte de începerea vieții sexuale reprezintă cea mai eficientă modalitate de prevenire a infecției cu virusul HPV.

Desigur, în acest program pot fi incluși și băieții. Deși bărbații dezvoltă cu aproximativ 10% mai puține cancere în sfera genitală și în alte regiuni anatomice asociate infecției cu HPV, vaccinarea băieților și a bărbaților reprezintă, de asemenea, o modalitate de prevenire a transmiterii virusului pe cale sexuală”, a precizat medicul.

În România, vaccinarea anti-HPV este gratuită pentru fete și băieți cu vârste între 11 și 26 de ani neîmpliniți. Pentru femeile cu vârste între 27 și 45 de ani, vaccinul este compensat în proporție de 50%.

Imunizarea nu elimină însă necesitatea controalelor ginecologice. Chiar și femeile vaccinate trebuie să respecte recomandările privind screeningul, deoarece vaccinul nu acoperă absolut toate tulpinile HPV cu potențial oncogen.

Testul HPV și testul Babeș-Papanicolau: cum pot fi descoperite leziunile înainte de cancer

Depistarea precoce reprezintă o etapă esențială în prevenirea cancerului de col uterin. Testarea HPV și examenul citologic Babeș-Papanicolau pot identifica infecțiile cu risc oncogen și modificările celulare care apar înaintea dezvoltării unei tumori maligne.

În funcție de rezultate, medicul poate recomanda investigații suplimentare pentru stabilirea riscului și a conduitei medicale.

„De asemenea, foarte importantă este politica de screening. Programele de screening trebuie inițiate, gestionate și coordonate de ministerele sănătății din țările civilizate.

În cazul cancerului de col uterin, screeningul presupune genotiparea HPV și testul Babeș-Papanicolau, dar și alte investigații disponibile în prezent, care ne ajută să stabilim stadiul și vechimea infecțiilor virale.

Aici mă refer la testele de tip CINtec și la testele de metilare ADN HPV, disponibile în laboratoarele din marile orașe.

Screeningul de bază se referă însă la genotiparea HPV și la testul Babeș-Papanicolau, respectiv citologia clasică, prin care putem identifica eventualele leziuni cu potențial de evoluție către o boală malignă.

Genotiparea HPV evidențiază numărul tulpinilor cu care pacienta este infectată și tipul acestora, prezente la nivelul tractului genital. În funcție de rezultate, medicul poate stabili conduita ulterioară și poate decide ce investigații sau tratamente sunt necesare pentru leziunile de col uterin, fie că sunt precanceroase, fie că sunt deja canceroase”, a explicat dr. Emel Nuraltay.

În România, testarea HPV cu triaj citologic Babeș-Papanicolau este inclusă în serviciile medicale decontate pentru femeile cu vârste între 25 și 64 de ani, o dată la cinci ani, în condițiile prevăzute de programul național.

Totodată, proiectul CLARA, finanțat prin Programul Operațional Sănătate și coordonat de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, urmărește, începând din 2026, să faciliteze accesul gratuit la screening pentru peste 200.000 de femei din categorii vulnerabile.

De ce este periculos cancerul de col uterin: la început nu provoacă niciun simptom

Una dintre cele mai mari capcane ale cancerului de col uterin este evoluția tăcută. În stadiile incipiente, boala nu provoacă simptome, iar femeile pot avea leziuni precanceroase fără să știe că există o problemă.

Absența durerii, a sângerărilor sau a altor manifestări nu reprezintă o garanție că totul este în regulă.

Dr. Emel Nuraltay atrage atenția că multe paciente ajung la ginecolog abia atunci când apar semnele clinice, deși investigațiile de screening pot identifica modificările cu mult înainte.

„Din păcate, într-adevăr, în România există acest mit potrivit căruia mergem la medic doar atunci când ne doare ceva.

Cancerul de col uterin, deși este o boală foarte accesibilă diagnosticului și poate fi depistat cu ușurință printr-un examen ginecologic cu valve și o recoltare care durează aproximativ 30 de secunde, are o particularitate importantă: stadiile incipiente sunt complet asimptomatice.

În ceea ce privește simptomele, pot apărea sângerări intermenstruale, sângerări la contactul sexual, dureri pelvine și modificări ale aspectului secreției vaginale. Aceste manifestări apar însă, de regulă, atunci când boala se află deja în stadii avansate.

De aceea, educația este foarte importantă, în special educația sanitară în mediul rural. Avem nevoie de campanii de educație, de vaccinare și de informare a populației.

Și, de ce nu, de programe prin care femeile să fie aduse la medicul ginecolog, gratuit, dacă este posibil”, a declarat medicul.

Printre manifestările care necesită evaluare medicală se numără:

  • Sângerările după contactul sexual;
  • Sângerările vaginale între menstruații;
  • Durerile în zona pelvină;
  • Modificările neobișnuite ale secrețiilor vaginale.

Aceste simptome nu indică automat existența cancerului de col uterin, însă nu trebuie ignorate. Un consult ginecologic este necesar pentru identificarea cauzei.

Cel mai important este ca femeile să nu aștepte apariția acestor semne pentru a efectua testele recomandate de medic.

Rușinea și teama de controlul ginecologic pot întârzia diagnosticul

Pe lângă lipsa accesului la servicii medicale, prejudecățile și nivelul redus de educație sanitară reprezintă obstacole importante în prevenirea cancerului de col uterin.

În special în comunitățile rurale, există încă femei care evită vizita la ginecolog din rușine, teamă sau din cauza unor concepții greșite despre examinarea medicală.

Întrebată despre această problemă, dr. Emel Nuraltay a explicat că informarea corectă și educația medicală sunt esențiale pentru schimbarea comportamentului.

„Da, putem vorbi și despre acest aspect, dar tot educația este cea care va rezolva aceste probleme.

În mediul rural, foarte multe paciente se rușinează să meargă la ginecolog. Din nou, programele educaționale sunt cele care pot aduce informații mai multe și mai pertinente și pot încuraja femeile să se prezinte la medicul ginecolog”, a subliniat medicul specialist Obstetrică-ginecologie.

Specialiștii consideră că accesul la informații, campaniile de prevenție și posibilitatea efectuării gratuite a testelor pot contribui la reducerea numărului de cazuri diagnosticate în stadii avansate.

Ce se întâmplă după depistarea unei leziuni sau a cancerului de col uterin

Identificarea unei modificări la nivelul colului uterin nu înseamnă automat că pacienta are cancer. În funcție de rezultatele testelor, pot fi necesare investigații suplimentare pentru stabilirea diagnosticului și a riscului de evoluție.

Dacă este confirmată o afecțiune malignă, tratamentul trebuie ales în funcție de stadiul bolii și de particularitățile fiecărei paciente.

Medicul subliniază importanța accesului la echipe multidisciplinare și la tehnologii medicale performante.

„La fel de important este ca, atunci când diagnosticăm o boală malignă, să aplicăm tratamentul adecvat, rapid și corect, în centre multidisciplinare care se ocupă de tratamente oncologice și care dispun de tehnologii performante, disponibile inclusiv în țara noastră”, a explicat dr. Emel Nuraltay.

Depistarea timpurie poate permite intervenția înainte ca leziunile să evolueze, ceea ce face ca screeningul să fie una dintre cele mai importante arme împotriva acestei boli.

România, parte a obiectivului mondial de eliminare a cancerului de col uterin

Pe 17 noiembrie, Ministerul Sănătății și Institutul Național de Sănătate Publică marchează Ziua dedicată eliminării cancerului de col uterin printr-o campanie de informare și conștientizare.

Mesajul din acest an, „Împreună putem elimina cancerul de col uterin”, se înscrie în strategia Organizației Mondiale a Sănătății pentru atingerea obiectivelor stabilite pentru 2030.

Planul internațional este cunoscut sub denumirea 90-70-90 și urmărește trei ținte majore:

  • 90% dintre fete să fie vaccinate complet împotriva HPV până la împlinirea vârstei de 15 ani;
  • 70% dintre femei să beneficieze de screening prin teste performante până la vârsta de 35 de ani și din nou până la 45 de ani;
  • 90% dintre femeile diagnosticate cu leziuni precanceroase sau cancer de col uterin să primească tratamentul necesar.

Cancerul de col uterin poate fi prevenit, iar multe dintre leziunile care îl preced pot fi identificate și tratate înainte de apariția bolii maligne. Vaccinarea împotriva HPV, testarea periodică și controalele ginecologice nu trebuie privite ca opțiuni, ci ca măsuri esențiale pentru protejarea sănătății.

O recoltare de aproximativ 30 de secunde poate reprezenta un pas important în depistarea precoce. Iar în cazul unei boli care nu oferă semnale de alarmă în fazele incipiente, prevenția poate face diferența.



Parteneri

image
image
image
image
image
image
image
Știrea momentului în România www.stirilekanald.ro
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
incontinenta urinara jpg
shutterstock 1390237604 jpg
shutterstock 2750712371 (1) jpg
shutterstock 2497322599 jpg
shutterstock 2731748163 jpg
spirometrie jpg
shutterstock 2525980189 jpg
shutterstock 2650708901 jpg
image
image