Secuii vor rescrierea Constituţiei!

UPDATE - Szasz Jeno, liderul Partidului Civic Maghiar, a afirmat că secuii trebuie să fie consecvenţi în demeresurile pentru obţinerea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc şi că, din acest punct de vedere, Constituţia României trebuie rescrisă.

"PCM merge cu convingere pe drumul libertăţii alegerii şi asumării autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc. Astăzi (sâmbătă - n.r.) trebuie să luăm măsuri concrete pentru că, acolo unde lucrurile trebuie făcute, nu este loc de vorbe", a spus Jeno.

Aproximativ 400 de persoane s-au adunat, sâmbătă dimineaţa, în Sala Sporturilor din Miercurea Ciuc unde a avut loc o adunare secuiască, în cadrul căreia s-au stabilit graniţele şi simbolurile Ţinutului Secuiesc.

La intrare, s-a vândut harta Ţinutului Secuiesc, tipărită la Sfântu Gheorghe.

Mulţi dintre participanţii la adunarea organizată de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) au purtat în mâini steaguri ale Ungariei şi steagul secuiesc dar şi steagul lui Arpad, simbol folosit de organizaţia extremistă interzisă în Ungaria, Garda Maghiară. Printre cei prezenţi se află şi membri ai 'Mişcării Tinerilor din cele 64 de Comitate', organizaţie care s-a declarat, în mod deschis, împotriva tratatului de la Trianon.

De altfel, un banner pe care scrie 'Cred într-un Dumnezeu, Cred în casa Lui şi cred într-o dreptate dumnezeiască şi cred în renaşterea Ungariei. Trianon-Nu, niciodată' a fost afişat în sala unde se desfăşoară lucrările. Unii dintre organizatori au fost îmbrăcaţi în uniforme asemănătoare celor militare pe care scrie 'Ungaria' şi 'Ardeal'.

Printre participanţi s-a numărat aleşi locali ai Partidului Civic Maghiar, opozant al UDMR, dar şi Tokes Laszlo, preşedintele Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania.

"Ţinutul Secuiesc, indivizibil"

Potrivit documentelor puse la dispoziţie de CNS, s-a adoptat o declaraţie potrivit căreia 'Ţinutul Secuiesc este indivizibil şi nu poate fi înglobat într-o altă unitate teritorial-administrativă'. În declaraţia menţionată se arată că viitorul acestei regiuni nu poate fi imaginat altfel decât ca o unitate administrativ-teritorială de sine stătătoare, cu prerogative sporite, situată între limitele sale regionale fireşti, formate în cursul istoriei.

O altă hotărâre se referă la sprijinirea proiectului de lege privind Autonomia Ţinutului Secuiesc elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc, pe care participanţii la şedinţă îl consideră 'legea fundamentală a Ţinutului Secuiesc', motiv pentru care vor promova 'prin toate mijloacele legale' înaintarea acestuia Parlamentului României, inclusiv ca şi iniţiativă legislativă cetăţenească.

Pentru crearea premiselor înfiinţării unităţii administrativ-teritoriale Ţinutul Secuiesc, la Marea Adunare Secuiască de sâmbătă s-a hotărât şi organizarea de referendumuri locale.

Imn, stemă, steag şi simbol regional pentru 'Ţinutul Secuiesc'

Potrivit hotărâri adoptate, imnul aşa-zisului Ţinut Secuiesc este cel folosit de zeci de ani, compus de către Mihalik Kálmán pe textul lui Csanády György, iar stema este soarele şi luna aurie, pe fond albastru.

Steagul stecuiesc, adoptat la adunare, are culoare albastră şi pe el se află soarele şi luna. Semnul distinctiv regional al Ţinutului Secuiesc este SIC, adoptat şi el la Odorheiu Secuiesc. Potrivit hotărârii, 'autorităţile locale din Ţinutul Secuiesc vor acorda tot sprijinul, ca aceasta să fie înregistrat la Organizaţia Internationala de Standardizare'.

Ultima hotărâre supusă aprobării s-a referit la 'reprezentarea aspiraţiei la autonomie a Ţinutului Secuiesc în structurile Consiliului Europei şi ale Uniunii Europene'.

La întâlnirea de sâmbătă, de la Odorheiu Secuiesc, organizată de Consiliul Naţional Secuiesc, au fost invitaţi să participe şi aleşii locali UDMR, dar liderul formaţiunii, Marko Bela, le-a recomandat acestora să nu ia parte la adunare pentru că 'nu are nici un rost'.

Autonomie de dezvoltare şi teritorială

O altă adunare secuiască a avut loc vineri, la Miercurea Ciuc, în organizarea UDMR şi a CNMT. La finalul şedinţei, cei peste 800 de participanţi au adoptat o proclamaţie şi un memorandum prin care îşi exprimă dorinţa de obţinere a autonomiei teritoriale a aşa zisului Ţinut Secuiesc.

'În conformitate cu principiile, respectiv jurisprudenţa europeană a subsidiarităţii şi autodeterminării, dorim crearea unui statut specific de administrare şi dezvoltare regională a Ţinutului Secuiesc'', se arată în proclamaţia adoptată vineri.

În acelaşi document, se subliniază că scopul maghiarilor este descentralizarea reală a administraţiei publice şi finanţelor care, ''în locul conceptului învechit de stat naţional, ar situa statul român pe baze noi, europene''.

Reprezentanţii acestei comunităţi vor să se creeze o regiune autonomă de dezvoltare a 'Ţinutului Secuiesc', şi îşi doresc realizarea autonomiei teritoriale care, spun ei, reprezintă garanţia viitorului regiunii şi a comunităţii. ''Noi, aleşii locali ai Ţinutului Secuiesc, desemnaţi de comunităţile noastre în calitate de primari, viceprimari şi consilieri locali, declarăm şi pe această cale că singura garanţie legală a viitorului regiunii şi comunităţii noastre o poate reprezenta doar autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc. Interesul fiecărui locuitor al Ţinutului Secuiesc este crearea unei forme de organizare administrativă care permite locuitorilor regiunii de a decide în mod autonom şi de a-şi valorifica voinţa în toate domeniile vieţii publice'', se precizează în proclamaţia pentru 'Ţinutul Secuiesc'.