Tradiţii pentru spor şi sănătate de Schimbarea la Faţă a Domnului
Ortodocşii sărbătoresc la 6 august Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos, unul dintre cele 12 praznice împărăteşti sărbătorit cu mare evlavie de creştinătate.
Slăvitul eveniment religios al Schimbării la Faţă a Domnului aduce aminte de revelaţia strălucirii divine a lui Hristos pe Muntele Tabor. Din Sfânta Scriptură aflăm că sărbătoarea evocă un moment de seamă petrecut în ultimul an de viaţă pământeană a Lui Iisus.
Denumirile populare ale sărbătorii Sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului este numită în popor şi Obrejenia (denumire ce provine din cuvântul slavon Obrejenie) şi semnifică o schimbare, o transformare. Totodată, sărbătoarea mai are şi denumirea de Pobrejenia sau Probojeni, cuvânt tot de provenienţă slavonă (provenind de la verbul popular „a probazi)”şi are sensul de a certa pe cineva. În schimb, în limba greacă, denumirea sărbătorii Schimbării la Faţă a Domnului este Metamorphosis, cu înţelesul de Transfigurare. Doar Sfântul Antim Ivireanul este singurul care atribuie acestei sărbători o denumire deosebit de sugestivă: Dumnezeiasca Înfrumuseţare a lui Hristos.
Istoricul sărbătorii
Evenimentul religios este descris de evangheliştii Matei, Marcu şi Luca la o săptămână după ce Mântuitorul le-a vestit ucenicilor patimile pe care le va îndura în curând, pentru mântuirea oamenilor. Iisus a urcat pe Muntele Tabor în Galileea, însoţit de trei dintre ucenicii Săi: Petru, Iacov şi Ioan. Atunci, aceştia s-au convins că Iisus nu este doar un prooroc al lui Dumnezeu, ci Fiul Lui Dumnezeu. La scurt timp, în timp ce Iisus se ruga Tatălui Ceresc, ucenicii Săi au adormit . Când s-au trezit din somn, ei au avut parte de o privelişte “nemaivăzută”.
Iluminarea ucenicilor lui Iisus
Iisus „S-a Schimbat la faţă înaintea lor, şi a strălucit faţa Lui ca soarele, iar hainele Lui s-au făcut albe ca lumina. Şi s-au arătat lor Moise şi Ilie , vorbind cu El”. (Matei-17, 2-3). Atunci ucenicii s-au speriat, iar pe când contemplau lumina dumnezeiască au trăit momente de iluminare. Petru i-a spus lui Iisus: Doamne, bine este să fim noi aici, iar dacă voieşti, voi face trei colibe : Ţie una, lui Moise una, şi lui Ilie una.” Pe când Petru vorbea cuprins de euforie, un nor s-a coborât asupra lor, i-a umbrit şi din cer s-a auzit un glas: „Acesta este Fiul meu Cel iubit, în care am binevoit; pe Acesta să-l ascultaţi!” Auzind acel glas, ucenicii au căzut cu faţa la pământ şi s-au înspăimântat foarte” (Matei 17, 2-6). Atunci, Iisus S-a apropiat de ei şi Le-a zis: „Sculaţi-vă şi nu vă temeţi!”. O altă întâmplare i-a emoţionat pe ucenicii lui Iisus : ridicându-şi privirea, Petru, Iacov şi Ioan L-au văzut doar pe Iisus. Pe când coborau din munte, Iisus Le-a poruncit:”Să nu spuneţi ceea ce aţi văzut, până când Fiul Omului Se va scula din morţi!”
Împărăteasa Elene a înălţat o biserică pe Muntele Tabor
Sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului datează din secolul al IV-lea. Evenimentul religios face referire la împărăteasa Elena, mama împăratului Constantin cel Mare. În amintirea acestui eveniment, împărăteasa a zidit o biserică pe muntele Tabor.
Sărbătoarea anticipează învierea lui Hristos
Referitor la praznicul împărătesc al Schimbării la Faţă, comentatorii Evangheliei susţin că această sărbătoare a Domnului anticipează învierea lui Hristos. Totodată, descrierea evenimentului religios de cei trei Evanghelişti scoate în evidenţă faptul că Iisus este, cu adevărat, fiul lui Dumnezeu.
„Prin praznicul Schimbării la Faţă a Domului, Dumnezeu-Tatăl certifică în faţa Apostolilor prezenţi la acest eveniment, dumnezeirea Fiului Iisus Hristos: „Acesta este Fiul Meu Prea Iubit!”. În acest praznic luminos al credinţei strămoşeşti, primim îndemnul să facem ascultare Fiului Iisus Hristos, cum spune Sfânta Evanghelie : „Pe Acesta să-L ascultaţi!”, precizează părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti (Bulevardul Nicolae Titulescu)
Tradiţii pentru spor şi sănătate
Sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului a prilejuit de-a lungul secolelor apariţia a numeroase tradiţii şi obiceiuri populare , pe care străbunii noştri le-au transmis urmaşilor. Totodată, tradiţiile legate de această sărbătoare din spaţiul românesc sunt asociate cu numeroasele schimbări ale naturii şi oamenilor prilejuite de sosirea toamnei.
În ziua praznicului, Biserica acordă dezlegare la peşte
În Postul Adormirii Maicii Domnului, pentru bucuria praznicului, Biserica acordă dezlegare la peşte, în orice zi a săptămânii este orânduită sărbătoarea.
Pentru norocul familiei
Tradiţia spune că este bine ca sărbătoarea să fie trăită cu intensitate sporită prin rugăciuni pentru sănătatea şi pentru împlinirile familiei, prin pelerinaje la bisericile la mănăstirile care adăpostesc icoane făcătoare de minuni şi moaşte.
Oamenii care se roagă în această zi, pentru a se elibera de o patimă (beţie, tutun etc) se vor vindeca, spune tradiţia.
Să nu ne certăm cu nimeni
În ziua praznicului, creştinii nu trebuie să se certe cu nimeni, mai ales cu rudele sau cu prietenii. Tradiţia spune că oricine încalcă tradiţia va avea parte numai de supărări, până la viitoarea sărbătoare de Probejenie.
Gospodinele trebuie să respecte sărbătoarea
Gospodinele trebuie să întâmpine sărbătoarea cu evlavie, să nu spele rufe şi să nu arunce lături în curtea casei în ziua praznicului. Curăţenia generală trebuie să se termine în ajunul sărbătorii.
Se spune că în gospodăria persoanei care încalcă, totuşi, tradiţia şi spală rufe, se vor adăposti mii de insecte:
În această zi, femeile nu trebuie să se spele pe cap; se spune că, cine nu respectă această datină va avea surpriza să nu-i mai crească părul.
În ziua praznicului nu este bine să călătorim
Tot în acestă zi, tradiţia populară aminteşte că este bine să evităm călătoriile, chiar şi pe distanţe scurte, pentru că există riscul să rătăcim drumul spre casă . În acest caz, putem să ne întoarcem doar în anul viitor, odată cu venirea berzelor.
În multe zone începe culesul fructelor
În această zi se duc la biserică mere, pere, prune şi mai ales struguri. Recolta aceasta se numeşte „pârga” din struguri. Fructele se duc la biserică pentru a fi sfinţite , apoi se împart credincioşilor care participă la slujba praznicului.
Ofrande, în memoria rudele decedate
De asemenea, în această zi se împart pachete cu fructe şi cu bucate de post, în memoria rudelor decedate. În tradiţia populară, boabele desprinse din ciorchini poartă numele de „Coliva de struguri”şi aceste ofrande se dăruiesc în memoria rudelor plecate în eternitate. Este bine să ducem astfele de ofrande la biserică; din moşi strămoşi, împlinirea acestei datini atrage sporul şi sănătatea în propria familie.
Probajele au rolul să facă dreptate
Din vremuri îndepărtate, în tradiţia populară, probajele erau considerate fiinţe sfinte, desemnate de Dumnezeu să facă dreptate oamenilor care sunt năpăstuiţi de semenii lor. Cel care a făcut rău unei persoane din anturaj trebuie să-şi ceară iertare în această zi; în caz contrar, răufăcătorul va fi pedepsit de probaje.
Bolnavii să urmărească zborul berzelor
Cine are o suferinţă trupească sau sufletească este bine să urmărească zborul berzelor ; aşa cum pleacă berzele, tot aşa va pleca şi suferinţa sa.
Primele semne de toamnă
Sărbătoarea este o zi de hotar între vară şi toamnă. Pentru munca la câmp, este ultima zi când se mai coseşte fânul.
Din data de 6 august, toamna începe să-şi intre în drepturi, încet, încet. De acum, iarba nu mai creşte şi frunzele încep să îngălbenească.
Din această zi nu trebuie să ne mai scăldăm în apele repezi din zona de munte, pentru că acestea se răcesc şi, în mod cert, creşte riscul de îmbolnăvire. Nici în apa râurilor nu trebuie să mai facem baie pentru că este spurcată de cerbi.
În această zi se culeg ultimele plante de leac, care vor avea puteri vindecătoare.
Viitoarele mame care respectă sărbătoarea vor naşte uşor
Potrivit tradiţiei, în ziua praznicului, viitoarele mame este bine să se roage şi să respecte sărbătoarea: să nu spele rufe şi să nu se certe cu nimeni, pentru a avea o naştere uşoară.
Prognoza vremii
Dacă vremea este însorită şi plăcută, vom avea o toamnă îmbelşugată. În schimb, dacă plouă, ne întâmpină o toamnă mohorâtă şi iarna va fi aspră, cu multă zăpadă.
Din ziua sărbătorii de Pobrejean începe să se obrojească (să se îngălbenească) frunza codrului şi iarba câmpului.
Berzele se pregătesc să plece spre ţări mai calde, insectele şi şerpii se ascund sub pământ.
Rândunelele se pregătesc de plecare, odată cu berzele, care le ajută să traverseze oceanul în siguranţă, purtându-le în spate.
Biserici care poartă hramul Schimbării la Faţă
Pentru credincioşii care vor să asculte slujba praznicului în biserici care poartă hramul Schimbării la Faţă a Domnului, în Bucureşti există două lăcaşuri :
Biserica Bărbătescu Nou, Cuţitul de Argint ; Adresa: Cuţitul de Argint , nr 1, sectorul IV.
Biserica Flămânda, Săraca; Adresa: Strada Olimpului, nr 17, sectorul IV.
