Mănăstirea Prislop, loc de linişte şi binecuvântare

Situată la poalele Munţilor Părâng, mănăstirea Prislop este considerată una dintre cele mai vechi lăcaşuri de cult din Transilvania. An de an, mii de credincioşi îi trec pragul pentru a se ruga şi pentru a găsi liniştea sufletească.

Părintele Nicodim,primul ctitor al lăcaşului

Într-o zonă încărcată de istorie,cea a Haţegului,Părintele Nicodim,îndrumător al monahismului românesc,a ctitorit alături de sihaştrii din pădurile Silvaşului lăcaşul de cult în secolul al XIV-lea. La început el a purtat numele de Sihăstria Prislop sau Sihăstria „Sfântul Ioan Teologul“,hram ce oglindea viaţa pe care o duceau călugării din acea zonă. Aproape două secole mai târziu,biserica mănăstirii a fost reconstruită la îndemnul domniţei Zamfira,fiica domnitorului muntean Moise Vodă Basarab din Bucureşti. Scrierile istorice arată că ea s-a retras în zona Ardealului după moartea tatălui său,iar după ce a băut apă din izvorul de lângă lăcaşul Prislop,despre care se zicea că are puteri vindecătoare,a scăpat de boala de care suferea.   

A fost incediată şi reconstruită

De-a lungul timpului,mănăstirea Prislop a trecut prin mai multe încercări. În perioada tulburărilor religioase de la mijlocul secolului al XVIII-lea,călugării au refuzat să treacă la religia greco-catolică,fapt ce a făcut dus la incendierea lăcaşului,la ordinul generalului austriac Buccow. De abia în 1948,odată cu revenirea preoţilor şi credincioşilor la religia ortodoxă,lăcaşul de cult a fost reconstruit şi pictat de cel de-al treilea ctitor,Ieromonahul Arsenie Boca,până atunci stareţul mănăstirii brâncoveneşti de la Sâmbăta de Sus.     

Arsenie Boca a îngrijit lăcaşul

Ajutat de fratele Nicolae Zaharia (de la mănăstirea Sâmbăta de Sus),Părintele Arsenie Boca a început să înfrumuseţeze mănăstirea. La început,ea a fost organizată ca lăcaş de maici şi găzduia atât o şcoală monahală,cât şi o cooperativă mănăstirească. Ţesăturile,sculpturile,icoanele pictate pe sticlă de maici,dar şi cântările bisericeşti au făcut ca locul să devină tot mai cunoscut,iar numărul credicioşilor care îl vizitează să crească de la an la an. 

Loc important de pelerinaj

La mică distanţă de peştera Sfântului Ioan de la Prislop se află şi locul de veci al Părintelui Arsenie Boca,considerat nu doar monahul de suflet al românilor,ci şi cel de-al treilea ctitor al lăcaşului. Dacă în zilele obişnuite sute de pelerini trec pragul mănăstirii,cu ocazia hramului,numărul celor care ajung la Prislop depăşeşte şi 50.000 de oameni. Astfel,pelerinii nu numai că se pot bucura de liniştea şi binecuvântarea lăcaşului de cult,ci se pot ruga la mormântul Părintelui Arsenie Boca.  

Ştiai că…

… pe 8 mai (Sfântul Ioan Evanghelistul) şi pe 14 septembrie (Înălţarea Sfintei Cruci) se sărbătoresc hramurile mănăstirii Prislop? De asemenea,se mai prăznuiesc şi următoarele zile:13 septembrie (Sfântul Ioan de la Prislop),28 noiembrie (pomenirea Părintelui Arsenie),13 martie (pomenirea Măicuţei Zamfira).