Dragă Adelina Pestriţu,
Eşti statuia femeii frumoase şi interesate, de altfel deloc rea dî.pî.dă.v., adică aşa, ca un mascul amator să te mai admire prin ziare, prin reviste d’ălea de le zicea mamaie - care a apucat “Rivuluţia”- deocheate.
Este vorba despre nuditatea ta, de sânii tăi perfecţi, de curbura şoldurilor, de adâncitura gropiţelor sau accidentelor lăsate de Domnul pe trupul tău încă frumos, de nuditatea ta răspândită prin lumea şoferior de TIR, amatori şi purtători de Playboy, traversând din toată Europa pământul sfânt al Patriei.
Numai că tu nu eşti o sfântă, ca imagine, ba, eşti o vinovată „minunată", care merită privită, râvnită, admirată. Tu ai ales, Domnul te-a plămădit să fii aşa. Nu înţeleg deloc de ce fostul, actualul şi viitorul tău soţ speră, crede, îţi cere să-ţi schimbi natura. Sau naturelu', cum zicea cineva.
Tu eşti "Eva". Aşa! Predestinată şi numai dacă rescrii Biblia de la Facerea lumii poate se mai revizuieşte ceva pe ici, pe colo se mai schimbă ceva.
Aici greşeşte fosta, proximă ex-consoartă, că se pune cu Dumnezeu. El cere de fapt unele schimbări de comportament, dar să ştii, şi ştii, de aia te intuiesc, că frumuseţea e cel mai trecător lucru din lume, e cea mai parşivă calitate a femeii.
Dar, deşi ea este cea mai pasageră, rămâne, paradoxal cea mai constantă în conştiinţa unei femei; nu ai văzut-o pe Brigitte Bardot, ce ifose şi damfuri emană din guşiţele ei, crezând în continuare că are 22 de ani? Aşa sunteţi toate.
Rar găseşti o Evă să spună, resemnată: "Am îmbătrânit, sunt urâtă". Sau poate era o excepţie, cea care s-a născut a fost şi a rămas urâtă. Nu e cazul tău, din contră. Nu-mi place însă un lucru, eşti prea manifest interesată, rapace, avidă după bani, se vede, se străvede!
Şi eu sunt la fel, ba, am rămas atât de discret, încât mai am puţin şi redevin sărac... Nu, frumoaso, tu trebuie să fii mai subtilă, când vrei să spui ceva care pute a mercantilism, insinuează-l lung şi moale, astfel încât să-l rostească, perplex, partenerul de negocieri.
Tu să fii cea perplexă: "Cum adică, să-mi daţi numai 1.500 de euro pentru a poza?", „Cum, să mă fac că mă împac cu soţul, pe gratis?"; "Cum, să nici nu-l sărut pentru un ban?" Dar, uite aici la mine, voi vă veţi împăca, sunteţi făcuţi unul pentru altul, sau nici nu v-aţi certat, dar vrei, şi poţi dacă tragi niţel de corpul tău, să exploatezi financiar situaţia.
Stoarce-o până o omori! Pe ea, pe situaţie!
George Stanca
