Dragă Ioana Călugăreanu-Tufaru,

Ioana Tufaru

Eşti fiica Andei Călugăreanu şi a lui Dan Tufaru. Asta poate fi o virtute dacă ai moştenit talentul vreunuia, nu e cazul, sau un mare handicap.

La tine a fost cea din urmă. Căci în '92 ţi-ai pierdut mama care te creştea, tatăl tău despărţindu-se de ea la puţin timp după ce te-ai născut tu; apoi, după zece ani, a pierit şi Tufi: oricum re-re-recăsătorit.

Era un ins paşnic, bonom, sentimental - să nu-l judeci cu patimă! - căci era bolnav de iubire, asta era starea lui, un extaz neîncetat, era pururea îndrăgostit. De alta: Anda mama ta, Vasilica (Tastaman), Gina sau Ioana ultima soţie.

Te-am cunoscut când aveai doi ani, în apartamentul din Moşilor: Anda mi se plângea de tine, dar cine să ştie cât erai de bolnavă şi mai ales cât urma să fii.

Când o revistă condusă de mine a scris nişte lucruri teribile despre "fata Andei Călugăreanu", mulţi amici comuni m-au blamat, am avut ceva remuşcări, deşi ziaristul când ştie, e obligat să scrie.

M-au liniştit Stela şi Arşinel care aflaseră nişte adevăruri de la mama ta privindu-te pe tine şi pe tata. La o eminiune TVR, unde am fost cu Zina Dumitrescu, n-am s-o uit, l-a moralizat dur pe Tufi, că te neglijează.

Apoi, te-am regăsit pe la Ploieşti, externată dintr-un azil, când o familie de pocăiţi, care avea o liotă de copii, voia să te înfieze. Am deschis un cont pe numele tău la ziarul pe care-l conduceam atunci, prin '96; apoi, te-am reîntâlnit ca "fiica Andei", le câteva televiziuni.

Ai fost o rătăcită fără voia ta şi cred că duci un blestem de familie, fără să ai tu nici o vină. Ioana, aflu acum că ai găsit soluţii contra obezităţii care-ţi provoacă supraponderalitatea, - 200 kg! - ai slăbit şi continui să o faci.

Nici nu ştii cum mă bucur pentru tine!, vrei să renaşti, să începi - ce banal sună, dar ce sublim, dacă o faci - o viaţă nouă. Îţi urez succes şi dacă ai, mă voi bucura ca pentru copiii mei.

Cu gândul la eventuala bucurie a mamei tale, Anda, aflată în turneul acela fără întoarcere, unde continuă să cânte şi, iată, să te vegheze.

Te sărut pe suflet!

George Stanca