Dragă Ramona Bambola,
Mai rău, n-am ştiut nimic despre tine. Am fost în Italia o vreme. Stabil. Am făcut şi un ziar pentru români. La Viterbo, unde erau mulţi moldoveni de-ai tăi.
Prin secolul trecut le-am cunoscut, vizitat, năşit, pe ele şi pruncii lor, unele dintre vedetele pop plecate de la noi: Olga Bălan, Raluca Ocneanu, Emilia Diţu, Paula Mitrache.
Pe Ramona Bădescu o ştiu de la emisiunile "Maurizio Costanzo show". Tu, nicăieri! Şi, acum că te descopăr, vrei să evadezi din zonă, să-ţi bagi spiritul în pioşenie, să-ţi îmblânzeşti provocările, să-ţi reduci, radiezi, anulezi agresivitatea formelor native.
Crudo! Sigur, vina este numai a mea, că nu te-am prea "apucat". Dar, de când ţi-am văzut pozele, am amuţit; nu mai scot o parolă, non dico niente, nu vezi că scriu doar?, şi scriu greu... am dat în paralizie.
Nu că ar fi vorba despre fotografiile tale desnudă, ci este vorba numai despre ele... Eşti ravisantă, desăvârşită, ai un sex-appeal letal. Şi tu vrei să renunţi la tot ca să cucereşti, ce?, America-pierzaniilor-de-tot !? Stai aici! Rămâi ce eşti! Iar, dacă ai mai multe fotografii - şi sunt sigur că ai - mai trimite-mi, rogu-te.
Lucrez la un volum cu poeme de o erotică infinită. Iar, dacă nu lucrez, mă apuc de azi. Sunt în pană de imagini, de poze venusiene, veneriene, carnale, senzuale.
Inspiraţia mea a secat. Simt că numai tu mi-o poţi salva. Cu imaginile tale provocatoare pentru un biet spirit de poet. Oricum, după ce te-am admirat în atâtea ipostaze, pofta de scris, de viaţă mi-a crescut, mi-a crescut apetitul de a surâde luminos spre soare, pofta de mâncare, am redevenit carnivor; divino, tu faci ca totul să crească; în fine, mi-au crescut multe apetituri absconse, aproape căzute-n adormire.
Letargice. Nu mă uita, Bambola, cu această rugăminte. Ci, lasă mirajul american, cu visul lui cu tot. Şi tu, tu care ai incitat o peninsulă ca o cizmă, vei ajuta prin mine, un la mic progres al poeziei române erotice.
Căzută în vulgarităţi hedoniste. Măcar dacă poeţilor ca mine li se va pietrifica, întări metafora, şi tot e ceva! Aştept poze alb negru, sepia, color, dagherotipuri, filme, urme de ruj pe plic. Dă-mi un plic, un folder, un semn.
Dă ceva! Orice doreşti, Bambola mia...
George Stanca
