Dragă Simona Halep (I),

O bați pe Șarapova, eternul tău inamic. O bați pe Ostapenko. Ajungi Number One. Joci finala de la Beijing. Meriți deloc o singură scrisoare. Iat-o pe prima, cam depășită. Las-o mai încet, Simo, nu pot eu scrie cum bați tu de iute.

Mă supărasem pe tine atunci când ai pierdut în primul tur cu… Ziceam să nu-ți mai scriu. Mare lucru nu pierdeai tu. Mai ales că ești mereu pe banii tăi. Dar, acuma, după ce l-ai învins, bătut, umilit cu 6-2,6-2 pe inamicul tău nr. 1… Că Serena nu e inamic pentru tine. E doar pentru mine, de când a avut o reacție țopârlănească, fără pic de umor la gluma lui Ilie Năstase, că a născut un copil de culoarea cafelei cu lapte… O nesimțită searbădă, fără umor - că asta vine de la nivelul de cultură - lipsită de respect față de foștii mari ai tenisului, crezându-se superioară lor. Paranoică. Stai tu, că ajunge și ea ”fostă mare”. Uite-acuș-acuș! Să-i de Domnul și ei tot o ”serenă” lipsită de umor cu ea. Da-r-ar… Dar știe ea să facă glume? De unde. Că creieroasă nu prea e. Doar musculoasă… 

Deși, Simona, ai bătut-o răcoritor, o bătaie fresh, pe numita Șarapova. Rusoaica asta care te și ne șicana. Și care din frumoasă a devenăt urrrrâtăăă… Și care a făcut prostia - sau a forțat-o KGB-ul, măy? - să ia întăritoare. Red bull-uri și altele, ca să câștige necinstit. Tu să transpiri apă și ea psihotrope d-alea: taurine, mandarine, baldachine și babardine… Mai mult, uite ce domni suntem noi, - Sereno, tată! Că domnul, cu ” D” mare, Țiriac a fost primul care nu i-a trântit fileu-n nas… la revenire. Putea să o facă. Oricum, de unde adesea când o vedeam îmi dădea oarecari fiori pe la hormoane, de frumoasă ce era, acum s-a băbit brusc. Cred că-i de la Red Bull. Feri-te-ar Sfântul de el și de vreo șarapovită cronică! 

Eu, acuma să știi, mă bucur în orb pentru tine. Nu sunt acasă, nici în țară, mă zbengui prin munții Carinthiei, dar când am aflat de victoria ta, am sărit în sus. Ce vei face sau vei fi făcut nu mai contează. Din păcate, nu am găsit vreun carinthian care să nu fie constipat, ca să-i dau o bere-n cinstea ta. Dar mă întâlnesc, uite-acum, pe onoara mea, cu un diplomat rus… ce-o să-l mai tachinez, monșer… după ce ne magnetizăm nițel… 

Dar, oricum, m-a sunat din țară un caricaturist care va face curând o expoziție, la ”Cuptorul cu Pâine”, sala Sorin Postolache, cu 90 de lucrări dedicate ție pe tot globul… Frumoasa mea! Brava mea, Halepină! (Joi 4 oct)

P.S. S-a dus nedrept de iute Gică Voicu, ziarist de travaliu. Bunul. Calmul. Blândul ca un sfânt al presei… Dumnezeu fie cu tine, Gică!