Marina Almășan a avut Covid-19: "Am avut o durere atroce de coloană, însoțită de febră!"
Marina Almășan a trecut și ea de curând prin experiența Covid-19. Prezentatoarea tv a dezvlăuit că a aflat de boală chiar pe 8 martie, de Ziua Femeii. Simptomele au debutat la fel ca în cele mai multe astfel de cazuri, cu o durere puternică de oase, dar și cu febră.
Marina Almășan s-a luptat două săptămâni cu virusul, dar nu a vrut să spună la nimeni prin ce trece. Cel mai teamă i-a fost să nu își infecteze părinții, mai ales că avusese o întâlnire cu mama ei, chiar înainte să afle că are Covid-19.
"Am ales să nu vorbesc despre boala mea, atâta timp cât ea era în plină desfășurare. Odată pentru că , observand , în timp, influența pozitivă pe care o am asupra celor din jur, n-am vrut ca “întâmplarea” mea să-i “destabilizeze” emoțional pe cei ce am văzut că-și trag “din mine” energiile pentru a merge mai departe. (...) În urma mea, sper, a rămas un virus care m-a atacat mișelește, îngenunchind toată prudența care m-a caracterizat, în tot acest an. Nu mă întrebați cum l-am luat. De unde. De la cine. Sunt unul din cei mai corecți purtători de mască, “spălători” de mâini și “păstrători” de distanțare fizică, în plus, sunt un om sănătos, care se hrănește corect, doarme bine, face sport și are o atitudine pozitivă. Și totuși…fix de Ziua femeii, când Evele lumii primeau flori, parfumuri și declarații de iubire, mie mi-a pătruns în viață …Covid-ul. Mai întâi cu o durere atroce de coloană, însoțită de o febră moderată și o discretă tuse de genul celor pe care le dobândești, de regulă, atunci când ieși dezbracat, în frig. Ieșisem și eu, cu câteva zile în urmă, de aceea gandirii mele pozitive nu i-a fost greu să-i aplice stării mele un diagnostic nevinovat : bronșită.", a scris Marina Almășan pe site-ul femeide10.ro.
"Mă simțeam vinovată pentru orice suflet care ar fi putut avea de suferit din cauza mea"
Jurnalista s-a simțit extrem de vinovată pentru faptul că s-a întâlnit cu mama sa, înainte de diagnostic. Deși au purtat mască, pericolul de îmbolnăvire a existat: "Mi-am blestemat, de mii de ori, de atunci, inițiativa de a-i vizita, am urât fiecare foșnet al hârtiei colorate în care-mi împachetasem darurile pentru mama, calculam până la epuizare, în minte, distanța la care mă așezasem, față de mama, in sufrageria părinților, scanam cu infrigurare, de pe internet, toate informațiile legate de “riscurile infectării”, formele bolii la vârstnici, “perioada de incubație” și alte elemente, care ba îmi sporeau neliniștea, ba îmi mai dădeau o rază de speranță… In paralel, îi “inventariam” și pe toți ceilalți cu care, chiar și cu mască, interacționasem. Le-am dat , telefonic, cu jumătate de gură, verdictul… Mă simțeam vinovată pentru orice suflet care ar fi putut avea de suferit, din cauza mea. Din cauza mea?!?…Ce sentiment chinuitor ți-l dă gandul că i-ai putea face rău cuiva, fără să-ți fi dorit nicio secundă acest lucru…"
Despre experiența spitalelor și a tratamenului, pe care l-a făcut ambulatoriu timp de două săptămâni, Marina Almășan a avut doar cuvinte de laudă. În pofida sfaturilor primite de la cunoscuți, de a nu pune piciorul în spital în această perioadă, prezentatoarea tv a decis să meargă însă pe mâna specialiștilor. Aceasta a ținut să le mulțumească medicilor care s-a ocupat de tratamentul său pe perioada a două săptămâni, printre care s-a numărat și doctorul Adrian Streinu-Cercel.
"Îngrozită de perspectiva de a-mi fi infectat proprii părinți – ființele cele mai vulnerabile și totodată cele mai prețioase pentru mine – ziua următoare m-am prezentat la “Matei Balș”. “Ești nebună!! Evită spitalele!” – au tăbărât pe mine rebelii “anti-tot”.Respectul, admirația și încrederea mea față de medici nu sunt însă de ieri, de azi. Un tratament ambulator – fixat corect, științific și “nu după ureche”, plus câteva vizite repetate, la control – acestea au însemnat COVID-ul meu, exprimat “în două vorbe”. Am intrat, pe poarta Spitalului Matei Balș de nenumărate ori, în aceste două săptămâni. Pentru a căuta, întâi de toate, leacul care ar fi putut însemna profilaxia pentru parinții mei; apoi pentru a-mi primi propriul tratament; apoi pentru a fi monitorizată în ce fel organismul meu răspunde schemei fixată de medici… Am mers la Balș cu încredere. Fără nicio reținere. Seara , acasă, în fața televizorului, rezistam cu greu asaltului de ură și venin, îndreptat împotriva medicilor și a spitalelor din România, iar a doua zi mă convingeam, la fața locului, de contrariu.", a mărturisit Almășan.
