O prezentatoare de la TVR 2, pelerinaj la moaştele Sf. Ioan Rusul din Insula grecească Evia!
Cântăreaţa şi prezentatoarea Olga Bălan a realizat un reportaj la Sf Ioan Rusul în Grecia! Cu acest prilej, artista s-a rugat la moaştele acestui sfânt, cunoscut pentru minunile sale.
Prezentatoarea Olga Bălan şi regizorul Dan Trifescu, producatorii emisiunii "Salutări din sud" vă invită sâmbătă, 26 iulie, de la ora 15,30, să urmăriţi episodul 2 al emisiunii lor, dedicat Insulei Evia-Grecia. “Evia este considerată a doua insulă ca mărime din Grecia, după Insula Creta şi oferă numeroase frumuseţi naturale, plaje minunate, nenumărate obiective turistice, turism religios la Mănăstirea Sf.Ioan Rusul, turism balnear la apele termale din Edipsos, numite şi apele lui Syllas, vom vedea cum se face vinul tradiţional “retsina”şi vom degusta preparatele tradiţionale greceşti”, susţin producătorii emisiunii, Olga Bălan şi Dan Trifescu. Un loc aparte în emisiunea de sâmbătă îl ocupă Mănăstirea Sfântul Ioan Rusul.
Manastirea Sfantul Ioan Rusul din Insula Evia - scurt istoric
Mănăstirea Sfântul Ioan Rusul se află în localitatea Prokopi, aflată în partea nordică a insulei Evia. Anual, mii de pelerini poposesc lângă Moaştele Sfântului Ioan Rusul, îngenunchind şi rugându-se sfântului, mai ales în data de 27 mai, ziua prăznuirii sale.
Grecii din Antolia, locul unde a vieţuit şi murit Sfântul Ioan, au luat trupul sfântului şi l-au aşezat într-o biserică din Anatolia, Capadocia, până în anul 1920. Se spune că sfântul era venerat atât de greci, cât şi de turci, armeni, protestanţi şi musulmani, mulţi dintre cinstitorii săi fiind binecuvantaţi cu minuni, vindecări şi ajutor.
Moaştele sfântului Ioan au fost aduse din localitatea Prokopi în Evia de către creştinii refugiaţi din Prokopion - Urgup, regiunea Capadocia, după incidentele ce au cuprins Asia Mica între anii 1922-1924.
În urma razboiului greco-turc, schimburile de locuitori, emigrările şi mutările, au dus la mutarea multor greci din Anatolia în Grecia. Astfel, unii dintre refugiaţi au întemeiat localitatea Prokopi, în nordul insulei, aducând cu atât Moaştele sfântului, cât sş numele localităţii natale.
Pentru mai mulţi ani, acestea au stat în Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, din localitatea Noul Prokopi, Evia. În anul 1951, Sfintele Moaşte vor fi mutate într-o noua biserică, închinată Sfântului Ioan Rusul, aici fiind întemeiată şi o mănăstire. Chipul sfântului este închis la culoare, însă neputrezit şi frumos mirositor, acesta fiind acoperit cu o mască de aur.
Mâna cea dreaptă a Sfântului Ioan Rusul se află în Mănăstirea Sfântul Pantelimon - Russikon, Sfântul Munte Athos. Cu binecuvântarea Patriarhului Alexei al II-lea, între anii 2003-2004, în sectorul Kuntsevo, Moscova, va fi ridicată o biserică de lemn închinată sfântului.
Viaţa Sfântului Ioan Rusul (1690 - 1730)
Se crede că Sfântul Ioan Rusul s-a născut în Ucraina, spre sfârşitul secolului al XVII-lea, în jurul anului 1690. Înrolat în armata ţarului Petru I, într-o luptă împotriva otomanilor, tânărul Ioan a fost capturat şi vândut ca sclav. El este dus în Constantinopol, apoi în regiunea Prokopi, aproape de Cezareea Palestinei, în Asia Mică. Astfel, el a ajuns în Anatolia, unde a vieţuit ca slugă la un turc localnic.
Sunt păstrate cuvintele Sfântului Ioan, rostite către stăpânul căruia îi fusese vândut ca rob: "Cine poate să mă despartă de dragostea Hristosului meu? Tristeţea sau strâmtoarea, prigoana, goliciunea sau robia? Am convingere, credinţă şi dragoste către Domnul meu Iisus Hristos, unul născut Fiu al lui Dumnezeu şi nimic nu mă va despărţi de dragostea Lui. Ca rob ascult poruncile Tale, în treburile slugărniciei, însă în credinţa mea în Mântuitorul Hristos, nu-mi eşti stăpân."
Uneori, sfântul reuşea să termine munca zilnică şi să meargă în Biserica Sfântul Gheorghe, spre a participa la privegheri. Stăpânul lui, întelegând ca multe dintre binefacerile primite peste zi, cât şi prosperitatea lui se datorează slugii sale, a ajuns să-l iubească pe sfânt.
Văzându-şi de mai înainte adormirea în Domnul, Sfântul Ioan l-a chemat pe preotul bisericii să-l împărtăşească cu Sfintele Taine. Astfel, ascunzând Tainele într-un măr scobit, preotul a venit în grajd, unde vieţuia sfântul şi l-a împărtăşit. Sfântul a adormit în Domnul în anul 1730, la o vârstă de aproximativ 40 de ani, trupul său fiind găsit neputrezit peste alţi câţiva ani.
