Petrec Paștele cu tableta în mână. Cum încearcă vedetele să suporte restricțiile impuse de pandemie
Pentru multe vedete, Paștele însemna reunirea familiei, apropiere, cadouri, îmbrățișări și mese întinse. Însă anul acesta va fi complet diferit. Pe masă vor fi doar câteva farfurii, iar în locul celor dragi va sta... tableta. Marina Almășan și Adina Buzatul s-au adaptat situației și vor lăsa tehnologia să le umple golul din suflet. Și alte persoane publice au găsit metode inedite de a înveseli atmosfera.
Marina Almășam: „Anul acesta, la mine va behăi porcul”
„Va fi cel mai atipic Paște de până acum. Partenerul meu, Georgică, e la Timișoara, Victoraș, fiul meu, este și el separat de iubită, pentru că așa ne-au prins pandemia și restricțiile. Prin urmare, voi sta la masa de Paște cu fiul meu și cu tableta împărțită pe două ecrane – între Georgică și Ana. Vom avea sărbători pe video. Iar masa voi încerca să o fac cât mai veselă. Nu m-am ostenit să cumpăr miel, așa că anul ăsta la mine va behăi porcul. Mama mi-a luat de pe umeri povara cozonacilor, iar ouă – poate găsesc ceva gata colorate”, spune prezentatoarea TVR Marina Almășan. Va merge, totuși, să își vadă părinții care stau la câteva străzi distanță. Le va lăsa în ușă cadourile pe care, prevăzătoare, le pregătise încă de la începutul lui martie. „Luasem cadouri pentru toți. Fratelui meu i-l voi da când mai trece pe la mine să mă aprovizioneze cu zarzavaturi din piață, colegilor când ne reluăm viața la serviciu, iar lui Georgică o să i-l arăt virtual, deocamdată. Nu ne-am mai văzut de când s-a declarat starea de urgență. Știindu-l activ și intrând în contact cu mulți oameni, prin prisma meseriei, i-am zis că e mai ok să rămână la Timișoara”.
Își aduce aminte că în anii trecuți, cea mai mare bucurie era să meargă în Mehedinți, la părinții iubitului ei. O gospodărie în vârf de munte, unde se simțea răsfățată. „Eu nu am rude la țară. De când bunica mea din Ardeal a plecat la îngeri, amputându-mi bucuria vacanțelor la țară, m-am aciuat și eu pe “la țara” altora. Așteptam și acum cu nerăbdare sărbătorile de Paște, pentru a onora invitația unor oameni dragi mie, unde, în ultima vreme mi-am încărcat bateriile, de sărbători. Pentru mine era o întoarcere în lumea copilăriei. Acolo, în vârf de munte, sub cerul unde nici măcar coronavirusul nu se încumetă să se avânte, o mână de oameni dragi mie - rudele lui Georgică - știu că vor vopsi ouă cu coji de ceapă, vor transforma mielul în nenumărate bucate “ca la țară”, vor scoate din cuptor cozonacii parfumați și se vor uita către poartă, așteptând să intru pe ea. Iar eu...nu voi intra. Așa că nu-mi ramâne decât să-mi strecor privirea în fotografiile anilor trecuți, așteptând cuminte Paștele viitor, pentru a-l răzbuna pe acesta”, a spus Marina Almășan.
Adina Buzatu: „Paștele era prilej să reunim familia”
Pentru Adina Buzatu, sărbătorile erau de fiecare dată prilej de a reuni familia. Mergeau cu toții la slujbă în noaptea de Înviere, iar duminica întindeau mese cu frați, părinți, verișori, fini, unchi și mătuși. „Când îmi spui Paște sau Crăciun, eu îmi imaginez familie. Niciodată n-am făcut sărbătorile decât cu ei. Acum, cel mai mult ne va lipsi apropierea, mai ales că noi suntem pupăcioase, ne luăm în brațe... Dar să știți că ne-am adaptat. Acum vorbim cu toții mult mai des la telefon, facem conferințe audio și video în fiecare dimineață. Găsim variante de a fi aproape nu neapărat fizic. Cumva, situația aceasta ne-a apropiat la nivel emoțional”, spune Adina Buzatu.
Anul acesta, creatoarea de modă va sta în casă doar cu fiica ei, Sara (22 de ani), care a revenit în țară din Elveția, unde este studentă. Împreună vor găti, vor vopsi ouă, vor asculta slujba din fața monitoarelor. „E prima oară în viața Sarei când nu e cu bunica ei de Paște. Vom găti amândouă cu telefonul în mână, primind indicații de la mama, căci până acum ea pregătea masa de sărbători cap-coadă. Ne gătea toate bunătățile care știa că ne plac, cu dedicație pentru fiecare. Mie îmi plac coastele de miel, Sarei prăjitura Albă-ca-Zăpada... E total aiurea acum să încercăm să le facem noi, dar ne adaptăm”, spune Adina, care nu și-a mai văzut mama de pe 7 martie.
Julia Chelaru retrăiește emoția obiceiurilor din copilărie: „Mă îmbrăcam cu ceva nou”
Ca și anul trecut, Julia Chelaru ar fi vrut să meargă împreună cu iubitul la părinții ei din Piatra Neamț. Cum nu e posibil, vor sta amândoi în casă, vor găti ceva bun, vor aprinde o candelă la 12 noaptea și vor transmite un gând bun celor dragi. „Nu îmi plac preparatele din miel, vreau doar să înroșesc ouă și să mizez pe partea spirituală ca să înțeleg și eu ceva din sărbătorile acestea. Vreau să treacă mai repede perioada de restricții să-mi reiau spectacolele. Îmi e dor de parc, de mers cu bicicleta, de scenă, de muzică... Îmi aduc aminte că în alți ani am avut chiar și spectacole private de Paște”, spune artista. Dar cele mai dragi amintiri le are din copilărie. A crescut în Moldova, la Podoleni Neamț, un loc cu tradiții puternice și obiceiuri fascinante. „De Paște, era lege ca fiecare copil să poarte ceva nou, spuneam că ne aduce noroc. Nu uit nici acum rochița aceea verde până la genunchi pe care am purtat-o de Paște când aveam 13 ani! Nu uit nici emoția acelor obiceiuri și ritualuri. Cum ne spălam dimineața pe față cu apă dintr-un vas în care era un bănuț și un ou roșu, cum ne adunam toată familia la bunici, circa 20 de persoane, și primeam bani de la rude... Încă am o anumită slăbiciune pentru tot ce am trăit în copilărie”, spune Julia Chelaru.
Prezentatoarea tv Livia Graur organizează o „vânătoare de ouă”
Mai ales de când stau izolați în casă, prezentatoarea știrilor Focus de la Prima TV Livia Graur și soțul ei caută să organizeze tot felul de activități haioase pentru fetița lor, Renata (6 ani şi jumătate). Acum, de sărbători, gătesc împreună, vopsesc ouă și împodobesc casa cu decorațiuni făcute de ei. „În fiecare an facem pom de Paște. E un copăcel realizat din crenguțe luate de afară, înfipte într-un ghiveci din polistiren, pe care le vopsim și le împodobim cu ouă decorative. Anul trecut a venit iepurașul la copacul de Paște. Anul acesta, însă, nu vom mai proceda la fel. Renata va trebui să muncească pentru cadourile ei. Astfel, voi organiza o vânătoare de ouă și de comori, pe care le ascundem prin curte, iar Renata va porni cu un coșuleț în mână în căutarea lor. Bineînțeles, va fi ajutată de bilețele cu indicii. Încerc să-i fac și ei izolarea cât mai ușoară. E micuță și foarte greu a înțeles că nu putem ieși din casă”, povestește Livia Graur.
E ușor tristă că nu are de unde să ia lumină, că nu-și va putea vizita mama și rudele. Dar se vor reuni în fața ecranelor. Un alt obicei de la care nu se va abate este să poarte ceva nou în noaptea de Înviere. „De când eram mică respect această tradiție. E modalitatea mea de a marca un nou început, o schimbare”, adaugă prezentatoarea tv.
Familia Maxer, primul Paște în patru
Familia Maxer s-a mărit la finalul anului trecut, când a apărut pe lume micuța Maysa, astfel că aceste sărbători sunt speciale: primul lor Paște în patru. Au marcat deja momentul cu o ședință foto în care au făcut o „repetiție”, îmbrăcați în costume tradiționale. „Suntem adepții unui Paște clasic, tradițional românesc. Chiar obișnuim să ne îmbrăcăm în costume populare. De când suntem împreună așa sărbătorim mereu. O să fac cozonaci, pască, drob cu carne de porc după o rețetă învățată de la soacra mea, și îmi place să aranjez frumos masa, mai ales că am copii în casă. Cu Andreas (9 ani) an de an decorăm ouăle. De asemenea, am plănuit cu vecinii ca în noaptea de Înviere să ieșim cu toții pe balcoane să cântăm Hristos a Înviat. Noi avem o pianină pe care o vom folosi”, promite Deea Maxer, care locuiește într-un complex rezidențial din Bragadiru. Tot acolo stă Denisa Tănase cu iubitul și părinții ei. În anii trecuți, soții Maxer obișnuiau să meargă la biserică împreună cu fetele de la Bambi și cu părinții lor. La masa de duminică se strângeau mereu câte 20-25 de persoane. „Dinu are doi frați căsătoriți, avem nepoți, părinți, nași... După masă, ieșeam la pădure sau într-un parc să ne plimbăm. Anul acesta vom petrece în patru. Am comandat pe internet cadourile de iepuraș, le-am luat copiilor jucării și cărți. Așteptăm să treacă nebunia să-i facem și Maysei (6 luni) botezul. În două săptămâni de la ridicarea restricțiilor sperăm să ne organizăm și să reușim, chit că îl facem în timpul săptămânii”, mai spune Deea.
Tudor de la Fly Project, niciun Paște fără salată boeuf
De când era mic, Tudor Ionescu a fost obișnuit ca de Paște să aibă salată boeuf pe masă. „Nici nu îmi puneam problema să lipsească vreodată, era ca apa pentru mine. O făcea bunica mea, plus ciorbă de miel cu tarhon, friptură de miel și alte 7 feluri de prăjituri. Muncea câte 2-3 zile la toate bucatele”, spune el. Tradiția a continuat și după ce s-a așezat la casa lui. Acum, tradiția gătitului de sărbători a revenit soție lui, Ana. „Mă ajută și mama, care e izolată în casă împreună cu noi. Vom face salată boeuf, ca de obicei, dar și cozonaci, pască și ouă roșii, la decorarea cărora o voi implica și pe Ilinca, fetița noastră”. Pentru toți, acest Paște va fi unul pe care nu-l vor uita niciodată. „E primul an în care nu ne vedem familia, rudele, prietenii. Prima dată când stau atât de mult timp în casă! Eu sunt o fire foarte activă, mereu cu bagajul la ușă. Acum pot să spun că m-am odihnit pe săturate”, adaugă artistul.
Dan Helciug: „În copilărie, făceam Paștele la tanti Geta de la borș”
Ca în fiecare an, Dan Helciug petrece paștele cu soția și cei doi copii, Ruxandra (6 ani) și Luca (13 ani). De altfel, vineri, 17 aprilie, este ziua fiului lui, pe care însă o vor sărbători în prima zi de Paște, când în curtea casei va fi organizată o vânătoare de comori. „O să facem un concurs de căutat comori. Îngrop tot felul de cadouri și le dau indicii pe hârtie, sub forma unor ghicitori. Facem acest lucru în fiecare an. Acum le-am luat hăinuțe și jucării cu personaje din desenele lor animate preferate”, povestește artistul. Pentru el, aceste sărbători nu înseamnă mese întinse și mâncare, ci credință și spiritualitate. Își aduce aminte că în copilărie își petrecea prima zi de Paște împreună cu sora lui la tanti Geta, doamna de la care cumpărau borș. „Eu am trăit în București cu tata și cu sora mea. Tata nu prea vorbea despre credință, iar la biserică, pe vremea comunismului, nu ne puteam duce. Așa că în fiecare an mergeam la tanti Geta, o băbuță care locuia în centru. Făceam Paștele „la borș”, cum s-ar zice... Îi duceam cadouri, iar ea ne spunea povești cu Iisus. Din gura ei am auzit prima dată poveștile din Biblie”, își aduce aminte Dan Helciug.
