Astupaţi-vă urechile! Se trage! Cu tunul de sunet

La fiecare reuniune a liderilor lumii, protestatarii dau mari bătăi de cap autorităţilor

"Tunul de sunet", un dispozitiv de nouă generaţie care emite sunete foarte înalte, a fost folosit la Pittsburgh pentru a-i împrăştia pe manifestanţi. Însă consecinţele asupra sănătăţii nu sunt clare încă. Protestatarii cunoşteau deja gazele lacrimogene, tunurile cu apă şi loviturile de baston.

Cu ocazia summit-ului G20, manifestanţii antiglobalizare s-au lovit de o nouă găselniţă a forţelor de ordine: un sistem care emite sunete stridente de o violenţă insuportabilă, menit să descurajeze orice adunare.

Mai multe filmuleţe postate pe YouTube în ultimele zile prezintă acest nou sistem în acţiune pe străzile din Pittsburgh. La prima vedere, acest "tun de sunet" seamănă cu o antenă parabolică de satelit montată pe o maşină a Poliţiei. Dar comparaţia se opreşte aici.

Nu este vorba de captarea unui semnal, ci de emiterea lui, la o rază până la 3 km. Rezultatul este pe măsură.

"La aproximativ 10 m, sunetul devine insuportabil", spune un protestatar.

"Circula un zvon printre manifestanţi: dacă urlai tare, durerea era mai mică. S-au auzit atunci multe urlete...", continuă el. Cel mai bun lucru era să te aşezi "în spatele maşinii, alături de Poliţie", pentru că tunul împrăştie sunetul într-o direcţie, precizează el.

Potrivit reprezentanţilor municipalităţii, citaţi de presa americană, această desfăşurare este prima folosire a tunurilor sonore împotriva populaţiei americane. La San Diego, şeriful a cumpărat un aparat similar, însă utilizarea lui ar trebui să fie limitată la propagarea mesajelor de informare.

Înainte, tunul sonor a fost încercat de armata americană în Irak şi de armatori pentru a-i respinge pe piraţii înarmaţi. La origine, este un instrument de luptă. Considerat ca armă cu "letalitate redusă", dispozitivul cu unde acustice cu rază lungă se plasează în aceeaşi categorie cu Taser-ul sau flash-ball-ul, menite să-i neutralizeze pe opozanţi, cu cel mai mic risc de a produce răni sau moartea.

În timp ce o conversaţie normală se desfăşoară la 60 de decibeli, tunul sonor poate atinge niveluri de 150 decibeli, ceea ce depăşeşte cu mult pragul de durere şi se apropie de zgomotul unui avion la decolare. Expunerea prelungită la acest zgomot poate avea efecte auditive şi produce senzaţia de sufocare. Nu s-au manifestat alte efecte mai grave.

La Pittsburgh, riscul n-a fost ridicat pentru că "tunul sonor" n-a fost folosit la puterea maximă. Aceste noi tehnologii n-au fost încă utilizate în Franţa, dar folosirea lor nu este total exclusă. De puţină vreme s-a format un grup de lucru alcătuit din reprezentanţi ai Poliţiei şi ai Armatei care evaluează atuurile şi dezavantajele armelor acustice.