Care sunt produsele de lux interzise, dar comercializate - FOTO
Ilegalitatea nu-i opreşte pe unii oameni să comercializeze produse de lux interzise.
Sancţiunile şi închisoarea nu au reuşit să-i sperie pe cei care, de-a lungul timpului, au continuat să comercializeze produse de lux interzise. Mai mult, unele, precum pieile de animale, au devenit tot mai populare, deşi comercializarea lor este ilegală, informează Adevărul.
Reprezentanţii CNBC au realizat o selecţie a celor mai populare produse interzise din întreaga lume.
Fildeşul
Fildeşul sau ivoriul este un material produs din dinţii şi colţii unor animale, precum elefantul, rinocerul şi morsa.
În general cuvântul „fildeş” este folosit pentru colţii de elefant. Fildeşul a fost utilizat pentru scopuri ornamentale şi practice. Înaintea introducerii plasticului, era folosit pentru bile de biliard, clape de pian, cimpoi şi o gamă largă de obiecte ornamentale.
Pielea de piton
Pielea de piton este folosită în China încă din antichitate pentru a construi erhu, un instrument muzical tradiţional.
Din momentul în care reptilele au fost introduse pe lista speciilor pe cale de dispariţie,China a devenit foarte strictă, în ceea ce priveşte comerţul cu piele de piton, iar erhu a început să fie confecţionat doar din şerpi crescuţi în ferme şi nu în sălbăticie.
Trabucuri cubaneze
În februarie 1962, preşedintele John F. Kennedy a impus embargo în cazul comerţului cu trabucuri din Cuba, iar de atunci americanii entuziasmaţi de trabucuri au fost nevoiţi să accepte produsele din ţara lor natală sau cu cele ale aliaţilor lor.
Potrivit consumatorilor de trabucuri, orice trabuc făcut în afara Cubei reprezintă un substitut palid pentru ceea ce reprezintă în realitate un trabuc cubanez.
Caviarul Beluga
Caviarul, ca şi şampania, este asociat cu luxul şi extravaganţa. Unul dintre cele mai dorite sortimente este caviarul Beluga, care provine de la morun şi este cel mai scump caviar.
Peştele care dă aceste icre este pe cale de dispariţie, de aceea a fost interzis.
Foie gras
Foie gras are o istorie veche de peste 4.500 de ani. Este termenul franţuzesc pentru „ficat gras“, iar metoda de transformare a ficatului gâştelor sau raţelor într-o asemenea delicatesă nu are nimic în comun cu fineţea gustului.
Metoda de a obţine un ficat gras nu este una dintre cele mai frumoase: egiptenii îndopau gâştele cu smochine. Îndoparea gâştelor se făcea cu ajutorul unor tuburi din metal şi o pâlnie.
Egiptenii au fost primii care au răspândit metoda hrănirii. Francezii sunt însă aceia care au contribuit la creşterea popularităţii foie gras-ului prin îmbunătăţirea tehnicii de hrănire.
