Ce a făcut Martha Bibescu când iubitul spion i-a lăsat niște documente secrete. La scurt timp s-a declanșat iadul în viața prințesei cu nenumărați amanți
Născută la 28 ianuarie 1886, Martha Bibescu a fost una dintre cele mai fascinante figuri ale aristocrației române și europene de la începutul secolului XX.
Fiica diplomatului Ion Lahovary și a Smarandei Mavrocordat, soția prințului George Valentin Bibescu și autoare a unor volume apreciate precum „Izvor. Țara sălciilor”, Martha Bibescu a impresionat nu doar prin inteligență și talent literar, ci și prin frumusețea și viața ei sentimentală intens comentată.
De-a lungul vieții, a fost extrem de mondenă și a avut numeroși amanți proveniți din cercurile aristocratice ale Europei.
Numele ei a fost asociat, de-a lungul timpului, cu personalități precum kronprinzul german, regele Ferdinand sau regele Spaniei, Alfons al XIII-lea. Totuși, cea mai pasională și periculoasă poveste de dragoste a ei a fost legată de un spion britanic, iar această relație avea să-i aducă nu doar emoții, ci și mari primejdii.
Iubirea cu colonelul-spion și documentele secrete
Cea mai intensă aventură a Marthei Bibescu a fost cu Christopher Birdwood Thomson, colonel britanic și atașat militar al Marii Britanii la București.
Cei doi s-au cunoscut la un concert la Cotroceni, cu puțin timp înainte de izbucnirea Primului Război Mondial. Thomson era ofițer de informații și avea misiunea de a convinge conducerea României să intre în război de partea Antantei.
Celibatar, trecut de 40 de ani, acesta s-a îndrăgostit de Martha Bibescu, căsătorită încă de la 17 ani cu prințul George Valentin Bibescu, într-o căsnicie în care ambii soți aveau aventuri cunoscute în înalta societate bucureșteană.
Idila dintre Martha și colonel s-a desfășurat pe fundalul romantic al aleilor de la Mogoșoaia, însă pasiunea lor a căpătat rapid o dimensiune periculoasă.
În septembrie 1915, Thomson a ascuns în castelul Posada al Marthei Bibescu documente secrete ale ambasadei britanice. Gestul avea să declanșeze un adevărat iad: la doar zece zile, castelul a fost distrus de un incendiu pus, potrivit relatărilor, de serviciile secrete ale Puterilor Centrale.
Războiul, misiunea sinucigașă și despărțirile forțate
Un an mai târziu, în 1916, Christopher Thomson a primit o misiune extrem de riscantă: distrugerea sondelor de petrol din Valea Prahovei, pentru a nu cădea în mâinile inamicului. Ironia istoriei a făcut ca, la această operațiune aproape sinucigașă, să participe împreună chiar soțul Marthei Bibescu și amantul ei.
Cei doi au reușit să incendieze sondele și să scape, într-un episod care a alimentat legendele legate de viața prințesei.
În timpul ocupației germane, Martha Bibescu a rămas o perioadă la București, unde a organizat și îngrijit un spital militar în incinta Automobil Clubului Român, din fața Palatului Regal.
Soțul ei, pe capul căruia germanii puseseră o recompensă considerabilă, s-a refugiat la Iași, iar cei doi s-au revăzut abia la finalul războiului. Christopher Thomson a revenit pentru o ultimă întâlnire cu Martha, înainte de a pleca pe frontul din Orientul Mijlociu. În 1917, prințesa a părăsit România și a rămas în Elveția până în 1919.
Finalul tragic al unei iubiri și amintirea rămasă în cărți
Cei doi s-au revăzut la Paris, în 1920, în timpul tratativelor de pace de la Versailles. Relația lor nu mai avea intensitatea de dinainte de război: Thomson continua să o iubească, în timp ce Martha Bibescu trăia alte povești de dragoste, unele celebre.
Totuși, legătura dintre ei nu s-a rupt complet, fiind menținută prin întâlniri sporadice și corespondență, întrerupte de călătoriile și aventurile ei galante.
Povestea s-a încheiat definitiv în 1930, când Christopher Thomson, devenit ministru al aerului în guvernul laburist de la Londra, a murit tragic într-un accident aviatic. Visul lui era să lege provinciile Imperiului Britanic prin curse de zeppelin, însă la primul zbor de încercare, deasupra Franței, aeronava s-a prăbușit, într-o catastrofă care a zguduit întreaga Europă.
Martha Bibescu l-a evocat ulterior într-o carte, transformându-l într-un personaj tragic și păstrând astfel vie amintirea unei iubiri care i-a marcat definitiv destinul.
