Doar 3% știam până acum. O nouă hartă a scos la iveală o realitate uluitoare despre Imperiul Roman |VIDEO

O nouă hartă arheologică a scos la iveală o realitate uluitoare: ceea ce știm despre drumurile romane reprezintă doar o infimă parte din vastitatea lor reală. Harta Itiner-e, realizată de o echipă internațională de cercetători, dezvăluie peste 300.000 de kilometri de drumuri antice, cu 110.000 de kilometri mai mult decât se credea până acum. Paradoxal, studiul arată că această cifră uriașă reprezintă doar 3% din întreaga rețea rutieră romană. Concluziile, publicate de Science Alert, schimbă radical percepția asupra dimensiunii și complexității Imperiului Roman.

Imperiul Roman antic a fost enorm de influent, cu o stăpânire care, la apogeu, se întindea pe 5 milioane de kilometri pătrați, guvernați din centrul Romei. Conform cercetării datele adunate în proiectul Itiner-e acoperă teritoriile a 40 de țări moderne, adică zone care făceau parte, în diverse perioade, din Imperiul Roman.

Doar 3% din drumurile Romei erau identificate până acum

Noua hartă a vechilor rute terestre ale imperiului aproape că a dublat lungimea rețelei confirmate de drumuri romane, de la 190.000 la 300.000 de kilometri, iar principalele noduri de circulație se află, surprinzător, departe de Roma însăși.

Harta Itiner-e, disponibilă public, a fost realizată de o echipă condusă de arheologul Tom Brughmans, de la Universitatea Aarhus.

„A fost o mare surpriză și o realizare care ne pune pe gânduri: drumurile sunt unul dintre cele mai enigmatice subiecte din arheologia și istoria romană, erau peste tot, avem proverbe precum toate drumurile duc la Roma. Cum se poate ca noi să cunoaștem cu certitudine locația a doar 3% dintre ele?”, a declarat Brughmans, potrivit sursei citate.

Atât de vastă era această rețea rutieră romană încât, chiar și după mii de ani, ele continuă să fie descoperite, uneori în cele mai neașteptate locuri.

Drumurile pot spune multe despre romanii antici: cum se deplasau și cum făceau comerț, cât de departe ajungea influența imperiului și chiar cum se răspândeau bolile.

 „Este o descoperire extrem de constructivă. Datorită muncii noastre, știm acum că localizarea exactă a drumurilor romane necesită mult mai multă atenție în cercetare.”

Proiectul Itiner-e centralizează datele arheologice și istorice din 40 de țări, combinând surse vechi, imagini satelitare și hărți topografice realizate înainte de urbanizarea modernă.

Fiecare dintre cele 14.769 segmente de drum include sursele folosite pentru localizare și gradul de certitudine al poziției.

Drumurile romane care încă leagă lumea

Rezultatele arată că multe dintre rutele romane sunt încă folosite și astăzi, unele ascunse sub lacuri de acumulare, altele integrate în autostrăzile moderne.

Cercetătorii au remarcat și o continuitate remarcabilă a utilizării drumurilor romane de-a lungul ultimelor două milenii, multe trasee fiind încă folosite astăzi. Deși imperiul a dispărut de mult, influența sa persistă pentru că drumurile vechi romane sunt integrate în autostrăzile care leagă lumea.

„Acea perioadă a restructurat fundamental infrastructura de transport a regiunii, la o scară nemaivăzută până la Revoluția Industrială din secolul al XIX-lea, iar acum avem un set de date care ne permite să studiem cum s-a schimbat mobilitatea terestră în ultimii 2.000 de ani”, a explicat Brughmans.

În mod surprinzător, principalele noduri de trafic ale rețelei romane nu erau concentrate în jurul capitalei, ci în Valea Padului și coridorul alpin din nordul Italiei.

Cercetătorii spun că poziția geografică a Romei, aflată pe o peninsulă, o făcea un „capat de drum” în ceea ce privește rețelele terestre

Cu alte cuvinte, multe dintre marile rute comerciale și militare nu treceau prin Roma.

Totuși, Roma devenea centrul real al imperiului atunci când erau luate în calcul rutele maritime și fluviale. Așadar:

• Pe uscat, Roma era la marginea rețelei, un punct de sosire, nu neapărat de tranzit.
• Pe mare, Roma era inima unui sistem vast, care lega întreaga Mediterană de capitala imperială.