Descoperirea făcută la deshumarea presupuselor rămășite ale lui Mircea cel Bătrân. Ce urme s-au descoperit pe craniul său
Figura reprezentativă a istoriei românești, Mircea cel Bătrân sau Mircea cel Mare, ar putea fi socotit cel mai important domnitor al Țării Românești, de la întemeierea acesteia și până la unirea sa cu Moldova. S-au realizat studii care ar arăta că rămășițele acestuia ar fi fost descoperite în Biserica Mirăuți, din Suceava. Totodată, craniul domnitorului era găurit, semn că a fost lovit de o sabie sau suliță în timpul unei lupte.
Rămășițele lui Mircea cel Bătrân, descoperite la Biserica Mirăuți din Suceava
Studiile arată că, în anul 2013, rămășițele presupuse ar fi ale lui Mircea cel Bătrân. Analizele antropologice și ADN-ul au indicat că acestea ar putea fi, într-adevăr, rămășițele domnitorului. S-a observat că al său craniu avea o gaură în partea de sus, sugerând că a fost lovit de o sabie sau de o suliță în timpul unei bătălii.
Cine a fost Mircea cel Bătrân
Mircea cel Bătrân a dus aproape trei decenii lupte dure cu adversarii interni și externi pentru pacea și prestigiul Țării Românești. A murit la 31 ianuarie 1418, pe la vreo 60 de ani şi a fost îngropat la mănăstirea Cozia. A încetat din viaţă după o glorioasă domnie de 32 de ani, fiind înmormântat în ziua de 4 februarie 1418, nu la Biserica Domnească din Argeş, unde zăceau înaintaşii săi, «ci la cea mai frumoasă biserică de atunci, ctitoria sa, mănăstirea lui de la Cozia».
Locul de odihnă veşnică a lui Mircea, are astăzi înfăţişarea unui sarcofag egiptean, unic între toate mormintele boiereşti şi domneşti din ţara noastră, dar caracteristic pentru forma mormintelor apusene medievale, întrebuinţate obişnuit în secolele XII-XV. Pe mormânt s-a pus o piatră mare care a fost distrusă, mormântul fiind profanat de mai multe ori.
De ce a primit Mircea numele de „Cel Bătrân"
În literatura comunistă, autorii susțineau că lui Mircea i s-a spus „cel Bătrân” întrucât era înțelept, sobru și plin de virtuți încă din tinerețe, asemenea unuia trecut de mult de floarea vârstei.
De fapt, originea acestui nume se datorează termenului slavon „starii”, care la vremea respectivă desemna primul domnitor cu numele de Mircea, întrucât la valahi nu există încă sistemul de aplicare a unui număr adăugat la numele suveranului, așa cum se obișnuia n alte țări ale Bătrânului Continent.
