Nevoi personale vs. nevoi relaționale. Cât de important este ca aceste nevoi să fie satisfăcute în cuplu
De foarte multe ori, problemele în relaţia de cuplu apar din cauză că nu ne cunoaștem nevoile cu adevărat. Mai mult decât atât, dezechilibrul care există între nevoile omului și dorințele acestuia, conduce la multe insatisfacții pe plan personal și relațional. Nevoile personale și relaționale trebuie să fie complementare. Satisfacerea nevoilor și obiectivelor relaționale nu implică sacrificarea sau deprioritizarea celor personale(sau invers). În articolul de mai jos, Daniela Dumitrescu, psiholog clinician şi psihoterapeut, ne spune cât de important este ca aceste nevoi să fie satisfăcute în relaţia de cuplu.
"O persoană autonomă, matură, independentă este o persoană care reuşeşte să-şi acopere în bună măsură nevoile personale, adică acele nevoi care-i asigură sănătatea şi vitalitatea fizică în special, dar şi psihologică. Prin urmare, îmi asum spre ex., nevoia de hrană, de siguranţă (locuinţa, spre ex.), de apartenenţă (aparţin unei anumite comunităţi profesionale, unei familii, unui grup etc.), de statut (prin ascendenţa profesională poate) şi atunci pun mai puţină presiune în relaţie, pentru că nu mai aştept ca partenerul meu să mă hrănescă şi să-mi asigure un statut, ci înţeleg că face parte din gradul meu de autonomie. Sigur că putem contribui şi la satisfacerea nevoilor personale ale celuilalt, dar, în principiu, cu cât sunt mai puţine cu atât relaţia este mai lejeră. Singura relaţie în care se preiau nevoile personale ale cuiva este relaţia parentală, când părintele este chiar resposabil de nevoile copilului, copilul fiind dependent de îngrijirea acestuia.
Dar dincolo de nevoile personale, există şi nevoi relaţionale. Prin urmare, atunci când intru într-o relaţie, voi intra în special pentru satisfacerea nevoilor relaţionale, adică acele nevoie pe care nu ţi le poţi satisface singur pentru că presupun prezenţa unei alte persoane.
Şapte nevoi relaţionale, esenţiale pentru sănătatea mentală, emoţională a fiecăruia dintre noi
Jacques Salomé descrie 7 nevoi relaţionale, pe care le consideră esenţiale pentru sănătatea mentală, emoţională a fiecăruia dintre noi. Nevoia de a te exprima, de a fi ascultat - nu pot să mă ascult singur, am nevoie de un celălalt care să-mi ofere o "ureche" empatică, care poate să-mi ofere o perspectivă diferită, care să-mi lărgească orizontul. Nevoia de a fi înţeles în felul în care reuşesc să mă exprim cu limitele şi abilităţile mele, nevoia de a visa alături de cineva, de a-i împărtăşi dorinţele, speranţele, ideile mele, felul în care poate mă văd sau îmi imaginez că pot să fiu; nevoia de a fi recunoscut ca persoană unică şi nevoia de a fi valorizat, apreciat pentru contribuţia existenţei mele prin ceea ce fac, prin ceea ce ofer. Nevoia de a aduce o influenţă mediului sau în viaţa cuiva, de a ştii că există o amprentă a trecerii tale prin viaţa acelui om, de a-ţi marca cumva teritoriu ca dovadă a faptului că şi celălalat te primeşte în viaţa sa. Nevoia de intimidate, de a avea un spaţiu, un timp delimitat de celălalt, prin care pot să mă re-definesc ca persoană pentru a putea reveni în relaţie plin.
Observ însă uneori prezenţa unui comportament absolut anti-relaţional, care aparent pare să folosească argumente relaţionale. Spre ex., dacă un partener îşi exprimă o dorinţă faţă de celălalt, o nevoie este taxat şi pus la colţ. Spre ex.: "aş vrea să mergem la munte în weekendul ăsta", primeşte ca răspuns o frazăă de genul: "nu este nevoia mea, este responsabilitatea ta, nu sunt obligat să răspund dorinţelor tale". Un astfel de răspuns este complet anti-relaţional şi conceptele relaţionale eficiente sunt aici utilizate, conştient sau nu, într-o manieră distructivă. Ceea ce ar trebuie să fie un instrument pro-relaţie este folosit împotriva relaţiei. Îmi vine în minte metafora cuţitului - poţi să-l foloseşti pentru a răni pe cineva sau pentru a face un bine cuiva. Nu cuţitul în sine este periculos, ci felul în care este utilizat. Prin urmare, nu cuţitul trebuie eliminat şi trebuie revizuită maniera în care este folosit, pentru că persoane care-l foloseşte îi va da o conotaţie pozitivă sau negativă. Aşa se va întâmpla şi cu aceste concepte relaţionale - cel care le va folosi va putea să le pună în slujba unei relaţionări armonioase sau le va folosi ca sabotori relaţionali.
Un om matur este responsabil de dorinţele lui
Adesea, cei care primesc un astfel de mesaj rămân blocaţi pentru că aparent celălalt pare să aibă dreptate - un om matur este responsabil de dorinţele lui. Da, este adevărat, DOAR că dorinţa exprimată era în registrul relaţional. Aşa că primul pas este clarificarea dorinţei, intenţiei, propunerii, cererii către celălalt: îmi doresc să merg la munte pentru că mi-e dor de munte sau îmi doresc să merg la munte pentru că îmi doresc să petrec cu partenerul meu câteva zile în afara rutinei zilnice? Dacă îmi doresc să merg la munte pentru că am chef de căţărat, atunci da - este o dorinţă personală, prin urmare sunt responsabil de ea şi o pot realiza şi în compania altor persoane, deci răspunsul partenerului nu mă va afecta. Dar dacă este o dorinţă de petrecere a timpului liber împreună cu partenerul, atunci este o dorinţă relaţională, iar răspunsul lui va fi resimţit ca o non-prezenţă a celuilalt în relaţie. Sigur că dacă vorbim doar despre dorinţa de a fi împreună cu celălalt, acest lucru se poate realiza şi în alte moduri - spre ex., partenerul celălalt poate propune o altă activitate prin care să fim împreună.
Nu vă lăsaţi dezorientaţi de răspunsuri care generează frustrare
Prin urmare, nu vă lăsaţi dezorientaţi de astfel de răspunsuri care generează nu doar frustrare, dar şi sentimente de culpabilitate, în ideea în care începi să te întrebi dacă este ok să simţi dorinţe în legătură cu partenerul tău. Da, este ok şi sănătos. Este relaţional şi da, dacă vrei să păstrezi relaţia, vor fi momente pe care le dedici relaţiei, renunţând la o parte din tine. A fi în relaţie cu cineva este o permanentă negociere, important este ca ceea ce primeşti să fie suficient de împlinitor pentru a compensa ceea ce pierzi", a spus Daniela Dumitrescu, psiholog clinician, psihoterapeut CBT & Schema Therapy, specialist comunicare relațională și președinte-fondator al Institutului de Formare și Educare Relațională, precum și autoarea blogului Fericiți cei ce comunică.
