Povestea specială a celui mai mare parc din București. Ce se afla înainte pe locul care azi poartă denumirea unui rege
Parcul Herăstrău, cunoscut și sub numele de Parcul Regele Mihai I, este cel mai mare parc din București și totodată, una dintre cele mai atractive destinații de relaxare. Cu toate acestea, puțini sunt cei care știu istoria locului.
Parcul Herăstrău pune la dispoziție o mulțime de activități recreative, mai multe restaurante pe malul lacului și o atmosferă relaxantă. Are o suprafață de aproape 110 hectare. De asemenea, acesta are o istorie impresionantă. În trecut, aici era o mlaștină uriașă, iar în 1939, autoritățile au decis să transforme zona într-un fastuos spațiu verde. Proiectele au fost realizate de arhitecții Ernest Pinard, Friedrich Rebhuhn, dar și de unul peisagist care a lucrat în mai multe țări din Europa.
În timpul domniei Regelui Carol al II-lea (1932-1937), s-au efectuat lucrări hidrotehnice care au format lacurile Herăstrău, Băneasa și Floreasca. De-a lungul timpului, faimosul parc a trecut printr-o serie întreagă de transformări, iar numele său a fost schimbat odată cu modificările din regimul politic. La început, a fost cunoscut ca Parcul Național, ulterior ca Parcul Carol al II-lea, iar după instaurarea regimului comunist, acesta a purtat numele de Parcul I.V Stalin. Parcul a fost denumit Herăstrău în 1962, după ce a fost demolată o statuie a dictatorului sovietic.
Cum a ajuns să poarte numele de Parcul Regele Mihai I
Parcul a căpătat forma sa actuală în 1951 și a devenit oficial Parcul Regele Mihai I conform unei hotărâri ale Consiliului General al Municipiului București.
„Există o simbolistică deosebită. Această suprafaţă a fost donată chiar de Casa Regală şi cred că, având în vedere că în acea zonă se află şi Palatul Elisabeta, este o opţiune foarte potrivită şi care nu va stârni un val de nemulţumire”, a declarat Gabriela Firea pe vremea când era primar general al Capitalei, conform PRO TV.
Cum arată în prezent
În prezent, cel mai mare parc din București nu mai este la fel de bine întreținut. Foarte mulți copaci s-au uscat, aleile sunt deteriorate, băncile rupte, locurile de joacă sunt un haos, iar o parte dintre construcții au fost părăsite. Nici lacul nu arată prea bine, întrucât malurile sunt pline de alge, iar apa este murdară și urât mirositoare.
„Nu am făcut mai mult în Herăstrău în principal din motive de bani, avem două subvenții, lucrări obligatorii cum a fost podul Grant, reparații de trotuare, marcaje rutiere (…). În Herăstrău, am reparat foișoarele istorice, unde a cântat Maria Tănase și unde vrem să facem evenimente (…).
Noi am avut o mică încercare să reparăm locurile de joacă și ne-am dat seama că costă la fel de mult cum ar fi unele noi. Și atunci, am luat decizia să le înlocuim pe toate. Acesta este ritmul. Iarba nu rezistă fără sisteme de irigații”, a spus Nicușor Dan, toamna anului trecut despre reamenajarea parcului Herăstrău.
