Se tunde sau nu gazonul pe timp de iarnă? Ce trebuie să faci în sezonul rece ca să fie verde la primăvară
Îngrijirea gazonului pe timp de iarnă necesită răbdare și atenție. Pe măsură ce temperaturile scad, iarba intră într-o perioadă de repaus, reducându-și ritmul de creștere. O întreținere corectă în această perioadă previne deteriorarea firelor și asigură un start sănătos în primăvară.
Ce se întâmplă cu gazonul când vin frigul și zăpada
Gazonul este format din diferite tipuri de iarbă care, împreună, creează un strat uniform și dens. În sezonul cald, creșterea este intensă, dar odată cu scăderea temperaturilor sub 10°C, procesul încetinește semnificativ. Sub 5°C, iarba aproape că nu mai crește, intrând într-o fază de odihnă esențială pentru supraviețuirea în condiții de frig.
Speciile rezistente, cum sunt Festuca arundinacea, Lolium perenne sau Poa pratensis, continuă să se dezvolte lent și posedă rădăcini adânci, capabile să facă față variațiilor de temperatură și umiditate. Însă tunderea în această perioadă nu este recomandată: firele devin fragile, iar solul înghețat poate fi compactat de greutatea mașinii de tuns sau a pașilor, afectând sănătatea rădăcinilor și reducând densitatea gazonului primăvara. În condiții excepționale, când iarna este blândă și temperaturile depășesc 10°C, se poate face o tăiere superficială, doar pentru uniformizare, cu solul uscat și fără îngheț, scrie Lovedeco.ro.
Reguli esențiale și greșeli de evitat
Chiar dacă tunderea nu mai este necesară, gazonul cere atenție. Este recomandat să eviți călcatul pe iarbă acoperită de gheață sau zăpadă, deoarece acest lucru poate rupe firele și compacta solul. Drenajul bun este vital: apa stagnată și înghețată poate sufoca rădăcinile și genera pete moarte.
Înainte de iarnă, aplicarea unui fertilizant bogat în potasiu întărește rădăcinile și crește rezistența la frig, spre deosebire de azot, care stimulează creșterea inutilă în această perioadă. Alte greșeli frecvente includ tunderea prea scurtă (sub 4 cm), udarea excesivă și neglijarea curățării frunzelor și resturilor vegetale. Aceste obiceiuri pot favoriza apariția bolilor, blocarea aerului și a luminii, și compactarea solului, cu efecte vizibile abia primăvara.
