Secretul îngropat sub gheața celei mai mari insule din lume. De ce a fost „protejat” de Pământ
Groenlanda, cea mai mare insulă a planetei, pare la prima vedere un tărâm ostil: un deșert alb dominat de gheață, vânt și temperaturi extreme.
Dar sub această calotă glaciară, care acoperă peste 80% din suprafața sa, se află unele dintre cele mai bogate și mai strategice rezerve de resurse naturale ale Pământului, materii prime esențiale pentru economia modernă și pentru tranziția energetică globală. Nu întâmplător, această bogăție pare să fi fost „ascunsă” timp de milenii sub gheață, scrie Adevarul.
Resurse strategice sub calota glaciară
Sub kilometri de gheață se află litiu, pământuri rare, metale prețioase, dar și petrol și gaze naturale. Materiile prime critice indispensabile pentru baterii, turbine eoliene, vehicule electrice și alte tehnologii „verzi” sunt deosebit de abundente. Cercetările sugerează că cel puțin trei zăcăminte de pământuri rare aflate sub gheață ar putea fi printre cele mai mari din lume ca volum.
Interesul global este alimentat și de datele furnizate de US Geological Survey, potrivit cărora nord-estul Groenlandei, inclusiv zonele acoperite de gheață, ar putea conține echivalentul a aproximativ 31 de miliarde de barili de petrol — o cantitate comparabilă cu rezervele dovedite totale ale Statele Unite ale Americii.
În prezent, mai puțin de 20% din suprafața Groenlandei este lipsită de gheață, deși această zonă este aproape de două ori mai mare decât Regatul Unit. Această disproporție alimentează ipoteza că sub calota glaciară se ascund încă rezerve neexplorate de dimensiuni considerabile.
O istorie geologică rar întâlnită
Concentrarea excepțională de resurse nu este un accident, ci rezultatul unei istorii geologice unice, care se întinde pe aproape patru miliarde de ani. Groenlanda adăpostește unele dintre cele mai vechi roci de pe Pământ, dar și formațiuni extrem de rare: blocuri masive de fier nativ, structuri kimberlitice purtătoare de diamante și alte anomalii geologice descoperite încă din anii 1970.
Din punct de vedere geologic, Groenlanda este un caz aproape singular. Aici s-au manifestat toate cele trei procese majore de formare a resurselor naturale:
- orogeneza, care a creat munți și falii bogate în aur, rubine și grafit;
- riftingul, prin care scoarța terestră s-a întins și a permis acumularea hidrocarburilor;
- activitatea vulcanică, responsabilă pentru concentrațiile de metale rare.
Grafitul, esențial pentru bateriile litiu-ion, este prezent în cantități semnificative, dar rămâne relativ puțin explorat comparativ cu marile regiuni miniere ale lumii.
Petrol, gaze și metale
O mare parte din resursele Groenlandei provin din episoadele de rifting petrecute în urmă cu aproximativ 200 de milioane de ani, în perioada formării Oceanului Atlantic. Bazine sedimentare precum Jameson Land sunt considerate promițătoare pentru petrol și gaze, într-un mod similar platoului continental norvegian.
Totuși, costurile extrem de ridicate și condițiile dure au limitat explorările comerciale. Chiar și așa, cercetări recente indică existența unor sisteme petroliere extinse și în largul coastelor Groenlandei. În aceste bazine se găsesc și metale precum plumb, cupru, fier și zinc, exploatate local, la scară redusă, încă din secolul al XVIII-lea.
Miza globală
Deși Groenlanda nu este la fel de activă vulcanic precum Islanda, multe dintre materiile sale prime critice sunt legate de episoade vulcanice din trecut. Elemente precum niobiu, tantal și yterbiu au fost identificate în roci magmatice, iar estimările sunt impresionante.
Se crede că sub gheața Groenlandei s-ar afla rezerve de disprosiu și neodim suficiente pentru a acoperi peste un sfert din cererea globală viitoare, aproximativ 40 de milioane de tone. Aceste elemente sunt vitale pentru motoare electrice, turbine eoliene și tehnologii nucleare, fiind în același timp extrem de greu de obținut pe piața mondială.
Exploatarea unor zăcăminte precum Kvanefjeld, din sudul Groenlandei, ar putea schimba radical echilibrul global al pământurilor rare.
