Un lac din România ascunde o adevărată comoară pe fundul său. Pentru cei bolnavi e sănătate curată
La jumătatea drumului dintre Bucureşti şi mare, există un loc care se mândrește cu vegetaţia sa bogată, cu plajele și cu lacul său vindecător. Caracteristicile sale unice i-au conferit localităţii-gazdă rangul de staţiune balneară de interes naţional.
Format în stațiunea cu același nume, pe un vechi curs al râului Ialomiţa, numit Crivaia, se află Lacul Amara, confundat adesea cu Lacul Amara din județul Buzău, cel care a secat. Din 1938, suprafața lacului s-a mărit de patru ori, depresiunea în care este situat s-a umplut treptat cu apa provenită din precipitaţii şi din aportul subteran. De asemenea, în ciuda faptului că este înconjurat de verdeață, adevărata comoară se află pe fundul lacului!
Lacul Amara ascunde o adevărată comoară pe fundul său
Caracteristicile unice ale lacului i-au conferit localităţii-gazdă rangul de staţiune balneară de interes naţional. Dimensiunile Lacului Amara din județul Ialomița sunt impresionante, acesta având o suprafață de 132 hectare și o adâncime de maxim 3 metri. Însă, adevărata comoară a stațiunii Amara de lângă Slobozia se află pe fundul lacului cu același nume, și anume: 130 de hectare de nămol sapropelic, care conţine substanţe chimice bune pentru organism.
Nămolul găsit aici, dar și sărurile, clorurile, iodurile și bicarbonații i-au mărit proprietățile, lacul ajungând să fie cunoscut atât de turiștii români, cât și de cei din străinătate, dornici de recuperare, proprietățile sale terapeutice fiind cunoscute încă din anul 1936. Interesant este faptul că, cel care a descoperit nămolul este un moldovean, chimistul şi fizicianul Petru Poni, care în perioada 1877 – 1889 a realizat mai multe studii privind apele minerale din ţara noastră. El a ajuns la concluzia că, nămolul sapropelic din lacul Amara reprezintă o adevărată sursă de sănătate și poate fi utilizat în nenumărate terapii antireumatice, cât și ca sursă de venit pentru localnici, fiind vândut la metru cub de reprezentanţii Sistemului de Gospodărire al Apelor Ialomiţa, instituţia care administrează lacul.
În staţiunea Amara sunt folosite următoarele tipuri de proceduri balneare: băi calde cu nămol, împachetări cu nămol, aplicaţii de cataplasme cu nămol rece, cure interne cu ape minerale, electroterapie şi hidroterapie, aplicaţii de cataplasme cu nămol rece, toate ideale pentru tratarea afecţiunilor reumatice, respiratorii, boli endocrine, dermatologice, boli ortopedice și articulare, afecțiuni ginecologice sau chiar paralizii.
Confundat cu LAcul Amara din județul Buzău
Făcând confuzie între Lacul Amara din județul Buzău care a secat și Lacul Amara din județul Ialomița, cel prezentat, unii turiști chiar și-au anulat rezervările anul trecut.
„Situația creată din cauza confuziei de nume aduce prejudicii turismului din stațiunea Amara, județul Ialomița. Turismul balnear din jurul Lacului Amara-Ialomița este afectat de secarea lacului cu același nume din județul Buzău. Având în vedere știrile conform cărora Lacul Amara din județul Buzău a secat, operatorii turistici din Amara-Ialomița trag un semnal de alarmă vizavi de această confuzie. Printr-o adresă transmisă Consiliului Județean Ialomița, aceștia semnalează faptul că tot mai mulți turiști își anulează rezervările, crezând că este vorba despre Lacul Amara din județul Ialomița!”, se arată în comunicatul de presă al Consiliului Județean Ialomița de anul trecut, conform Antena1.ro.
